Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii. – Ioan 13:34
Prietenii fac ca viaţa să merite trăită. Faimosul vorbitor şi autor Steve Maraboli sugera următoarele: „Prietenii sunt un medicament pentru inima rănită şi vitamine pentru suflet.” Dramaturgul grec Euripide (484–406 î.Hr.) spunea: „Prietenii îşi arată dragostea în vreme de necaz, nu de fericire.” Cu alte cuvinte, aceştia rămân lângă tine când toţi ceilalţi pleacă.
În 2011, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite (UN) a proclamat ziua de 30 iulie ca Ziua Internaţională a Prieteniei. Decizia aceasta se baza „pe ideea că prieteniile dintre oameni, ţări, culturi şi persoane pot inspira eforturi de pace şi pot construi poduri între comunităţi”. De asemenea, prietenia este unul din cele mai puternice mijloace de a-i conduce pe oameni la Hristos.
Articolul principal din revista Magazine, din decembrie 1977, pur-ta următorul titlu: „Why Not Use the Net Too?” În acest articol, Clark B. McCall, pastor al Bisericii Adventiste Herman, din California, descria programul lui „Kindness-Call” de succes, inspirat de afirmaţia lui Ellen White: „Dacă ne-am smeri înaintea lui Dumnezeu şi am fi buni, cu pur-
tare aleasă, cu inima gingaşă şi plini de milă, ar fi o sută de convertiri la adevăr acolo unde acum nu este decât una” (Mărturii pentru biserică, vol. 9, p. 189).
McCall le-a cerut membrilor bisericii sale ca săptămânal să facă o faptă de blândeţe în mod voluntar. Lista serviciilor oferite includea: apeluri telefonice, îngrijirea copiilor, transport, ajutor la treburile casnice şi vizite. Treptat, aceste abordări prietenoase au dărâmat zidul prejudecăţii şi au avut ca rezultat câteva studii biblice. McCall spunea că, urmând această metodă, una din bisericile sale experimentase o creştere cu 2 000 de procente a botezurilor în anul anterior.
Dar pentru a aduce roade, prietenia şi bunătatea trebuie să fie intenţionate. Ni se spune că Hristos „S-a unit cu oamenii ca unul care le dorea binele. El Şi-a arătat simpatia faţă de ei, a îngrijit de nevoile lor şi le-a câştigat încrederea. Apoi le-a spus: «Urmaţi-Mă!»” (Divina vindecare, p. 143). De ce să nu folosim evanghelizarea prin prietenie ca o strategie de a a-i aduce pe oameni la Hristos? Gândeşte-te şi roagă-te pentru o persoană la care ai vrea să ajungi prin această strategie plăcută şi eficientă.