049 – Acomodare

Să nu vă potriviți chipului veacului acestuia. Romani 12:2

Am spus câte ceva despre adaptare cu două zile în urmă pornind de la Iosif și viața lui în Egipt. Astăzi abordăm o altă latură a aceluiași subiect. Există lucruri cu care nu trebuie să ne obișnuim, oricât de mare ar fi presiunea socială, culturală, economică, academică, profesională etc.

În primul rând trebuie să stabilim împreună: care este chipul veacului acestuia? Nu este ușor de răspuns la această întrebare de studiu din cauza tendințelor personale, mai ales acelea de care nu suntem foarte conștienți și apoi, există în jurul nostru o pleiadă de învățători care se întrec care mai de care să ne învețe despre ce trebuie și ce nu trebuie, ce este admis și ce nu este admis sau admisibil pentru viața de credință.

Un răspuns corect la întrebarea de studiu poate fi aflat numai prin intermediul unei relații de bună calitate cu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Studiul Scripturilor este cel mai important instrument de explorare a acestui domeniu, iar rugăciunea este atașată studiului în mod obligatoriu. Pe măsură ce avansăm în citirea și aprofundarea textului biblic, încep să se contureze două imagini distincte. Binele și întruchiparea lui în viața și lucrarea lui Isus Hristos și răul în caracterul și acțiunile ostile ale diavolului.

Specificul binelui este adevărul, dragostea și neprihănirea, iar trăsăturile răului sunt minciuna, egoismul și idolatria.

Apostolul ne îndeamnă să nu ne acomodăm imaginii și modelului răului care este omniprezent astăzi ca și pe vremea lui Pavel, în lume. Aceasta este o luptă cât se poate de serioasă deoarece ne-am născut în elementul firesc, iar trecerea în Împărăție cere pocăință și naștere din nou. Dumnezeu are grijă de desfășurarea acestui proces migălos și profund, dar nouă ne revine responsabilitatea de a alege și a reconfirma zilnic realegerea binelui.

Chipul veacului acestuia poate fi foarte atractiv uneori și de aceea avem nevoie de discernământul spiritual care să ne ajute să distingem elementul corupt pentru a-l refuza și a-l evita, eventual, pentru a-l combate în mod explicit și vehement. Duhul este acela care asemenea unui colir pentru ochi, ne clarifică acuitatea spiritului și ne dă forța de a alege binele și a ocoli capcanele subtile ale spiritului lumesc.

Articolul 049 – Acomodare apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro