067 – Adâncime

Când a încetat să vorbească, a zis lui Simon: „Depărteaz-o la adânc și aruncați-vă mrejele pentru pescuire.” Luca 5:4

Porunca Învățătorului adresată ucenicilor de a îndrepta corabia spre apele adânci este un detaliu concret dintr-o relatare istorică. Ascultarea lor a condus la rezultate remarcabile. A fost nevoie de încă o ambarcațiune pentru a putea transporta la mal cantitatea de pește. Reacția lui Petru este deosebit de interesantă: a cuprins picioarele lui Isus și L-a implorat să plece de la el motivând că era un păcătos.

Porunca Învățătorului este un detaliu plin de semnificație. Sigur că la porunca lui Isus peștii ar fi putut și capturați și în apele mai puțin adânci, dar El a insistat ca ucenicii să arunce năvodul în apele adânci. De acolo au venit rezultatele binecuvântate.

Pescuitul poate fi asimilat cu o mulțime de alte activități, printre care și preocupările de natură spirituală. În materie de studiu, meditație și rugăciune, de exemplu, profunzimea este de dorit. Sigur că învățarea pe de rost a textului sacru este o activitate folositoare pentru minte și pentru suflet, dar dacă lucrul cu Scriptura se limitează doar la memorare, este cam puțin pentru creșterea spirituală. Ce ar fi, de exemplu, zăbovirea liniștită asupra Cuvântului lui Dumnezeu, până când ideile încep să se clarifice, iar adevărul începe să se prindă contur într-o formă încă neînțeleasă până acum. Mai mult decât atât, Scripturile dispun de o putere de transformare care este foarte puțin probabil că își va face efectul doar prin citirea în fugă a unui număr de capitole, pentru a ajunge cât mai repede la capătul normei zilnice sau săptămânale.

Este demn de luat în considerație un sfat al lui E. G. White, care ne îndeamnă să zăbovim asupra fiecărui pasaj până când înțelesul lui devine clar, și numai după aceea să trecem mai departe. Din propria ei experiență de lectură știm că rareori un scriitor a folosit atât de multe inserții ale textului biblic în scrierile sale, și ar fi vrednic de notat faptul că pe vremea ei nu erau programe digitale de căutare a cuvintelor din textul Bibliei. Concluzia nu poate fi decât că E. G. White cunoștea foarte bine Biblia și putea să facă cele mai surprinzătoare aplicații. Ea studia Biblia în profunzime.

Depărtarea la adânc este o poruncă divină care se aplică în majoritatea preocupărilor zilnice nu numai în domeniul studiului Cuvântului. Poți face singur câteva descoperiri și aplicații ale acestui sfat inspirat.

Articolul 067 – Adâncime apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro