106 – Afluență

Împreună cu Isus mergeau multe noroade. Luca 14:25

În anumite momente ale lucrării Mântuitorului, Acesta era însoțit de mari mulțimi de oameni. Era o afluență însemnată de participanți. Alteori, afluența era scăzută. Uneori, participarea prea numeroasă ar fi putut să dăuneze bunului mers al lucrării complexe a Învățătorului și atunci El a luat măsura de a calibra numărul participanților, așezându-se în locuri greu accesibile astfel încât numai persoanele foarte determinate să aibă acces. În mod cert, Mântuitorul Își administra afluența în mod corespunzător.

În lucrarea bisericii, afluența participanților la diverse întruniri și proiecte este o chestiune foarte importantă. Există proiecte făcute pentru o afluență mare de participanți și există ocazii în care supraaglomerarea nu este de dorit și trebuie controlată, cumva. În cel de al doilea caz, se anunță numărul de locuri, iar atunci când acesta se atinge, înscrierea se suspendă. Astfel afluența nu poate să pună probleme deosebite organizatorilor.

În situația în care pregătirile vizează un număr cât mai mare de participanți, este necesară puțină publicitate, sau un oricare alt program de popularizare a evenimentului. În ultima vreme, afluența  la un asemenea proiect  a devenit din ce în ce mai scăzută. În mod normal și dureros, lumea se află pe o pantă a secularizării, când lucrurile spirituale, sau cel puțin cele religioase și cu precădere creștinismul se află la coada priorităților. În acest caz, afluența participării la întrunirile religioase este din ce în ce mai reținută.

Este momentul pentru biserică să-și adapteze strategiile la această realitate. Nevoile și căutările oamenilor trebuie să fie mai bine și mai serios studiate. În funcție de acestea ar trebui orientate ofertele de programe ale bisericii. Pe această cale, afluența poate fi menținută în termeni rezonabili. Bineînțeles că popularitatea nu este criteriul cel mai important care trebuie avut în vedere, dar fără participanți, un program își pierde rațiunea de a fi. Dincolo de elementele care țin de psihologia maselor, Dumnezeu lucrează, iar noi Îi putem încredința totul prin rugăciune.

Articolul 106 – Afluență apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro