113 – Agapă

Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frângeau pâinea acasă și luau hrana cu bucurie și curăție de inimă. Faptele 2:46

Masa frățească este semnul cel mai potrivit pentru legăturile pe care le stabilește credința, între oameni. Frați și surori stau împreună la aceeași masă. Discută, se destăinuie, își deschid inima, caută sfat, pot vorbi în siguranță despre ceea ce îi frământă și mai mult decât atât, se hrănesc și se bucură să fie împreună. Nu numai stomacul trăiește sărbătoarea iubirii frățești, însuși sufletul se satură cu cea mai prețioasă hrană, bunătatea, înțelegerea și apropierea sufletească.

Primii creștini au descoperit această favoare și foloseau cât mai mult timp pentru a fi împreună în același loc. Pentru noi, cei din acest secol mult prea grăbit și individualist, agapele primilor creștini pot părea niște vise îndepărtate și imposibile. Nu mai avem timp, nu mai avem răbdare, dar mai ales suntem prea obosiți și extenuați, tânjind mai degrabă după o oază de singurătate, decât după o nouă partidă de agitație și fervoare. Dar sufletul omenesc are nevoile lui și legile lui. Avem, totuși, nevoie unii de alții, în ciuda lipsei de timp pentru acest lucru.

Teologii care se ocupă de sistematică ne spun că o primă funcție a bisericii este cea de koinonia, adică de părtășie. Comunitatea de credință este în măsură să creeze un climat, un mediu forte favorabil pentru conturarea identității spirituale și a devenirii în noua formulă a vieții personale. Creșterea personală are nevoie de rețeaua de relații de sprijin pe care întrunirile de tip agapă le promovează.

Poate că de multă vreme nu ai fost invitat la nici o masă de părtășie. Nu este prea târziu să ai tu o inițiativă în acest sens. Sună-ți la telefon câțiva frați și surori de la biserică despre care crezi că ar avea aproximativ aceleași idealuri. Propune-le o seară împreună. Poate fi la tine acasă sau la unul dintre ei. Dar condițiile actuale pot permite chiar rezervarea unui spațiu specializat în servirea mesei împreună. Nu este nevoie de un program prea complicat. Lasă inimile să se deschidă natural și simplu. Ar putea fi o mare surpriză ceea ce se va întâmpla.

Articolul 113 – Agapă apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro