100 de zile de rugaciune

126 – Agresiune

A treia zi, pe când sufereau ei încă, cei doi fii ai lui Iacov, Simeon și Levi, frații Dinei, și-au luat, fiecare, sabia, s-au năpustit asupra cetății care se credea în liniște și au ucis pe toți bărbații. Geneza 34:25

Agresiunea fiilor lui Iacov asupra locuitorilor din Sihem poate fi analizată din foarte multe perspective. Pentru un puritan, această vendetă poate părea nu numai necesară, dar și perfect morală și îndreptățită. Dezmățului canaanit, condamnat de Legea divină a lui Yahve, trebuia să i se pună capăt într-un mod exemplar, în așa fel încât moralitatea să fie foarte clar demonstrată și statornicită între cetățile păgâne și decăzute ale Țării Promise. Așa trebuie să se înceapă o reformă spirituală într-un teritoriu condamnat la pieire și încredințat, prin decret divin, poporului ales al lui Dumnezeu.

Ar fi însă o întrebare de studiu care merită exploatată: Care este motivul profund al acestei agresiuni? Care sunt toți factorii morali implicați în drama sentimentală a Dinei și a violului la care a fost supusă? Care este nivelul de discernământ și mai ales de responsabilitate personală a personajelor aflate în acest scenariu de groază? Cum privește Dumnezeu această scenă de o cruzime ieșită din comun, chiar și pentru locuitorii Canaanului pre-exilic?

Putem privi simplu la reacția lui Iacov, care este cel mai îndreptățit să demareze o acțiune de restabilire a dreptății, pentru o persoană lezată, aflată în custodia sa. Reacția lui Iacov este surprinzătoare pentru puritanul înfocat, din prima perspectivă asupra evenimentului. Patriarhul dezavuează acțiunea pripită și lipsită de înțelepciune a fraților de corp ai Dinei. Ar putea fi considerat acest aspect, ca o expresie a perspectivei divine asupra incidentului?

Cum ar putea fi prevenit pe viitor un asemenea carambol cultural, religios și antropologic? Dacă Dina ar fi avut o minimă educație în familie cu privire la obiceiurile și filosofia de viață a locuitorilor din Sihem și ar fi fost prevenită de frații ei cei gata vărsători de sânge, la ce riscuri se expune aventurându-se singură în voiajul curiozității și al cunoașterii noilor vecini. Poate că ocazia ar fi fost o bună șansă pentru cei netăiați împrejur să fie salvați și nu să fie masacrați fără drept de apel, Poate…!?

Articolul 126 – Agresiune apare prima dată în Redesteptare si reforma.