172 – Oaste

„Nu te teme, i-a răspuns acesta, căci cei ce sunt cu noi sunt mai mulți decât cei ce sunt cu ei”… și el a putut să vadă muntele plin de cai și de care de foc în jurul lui Elisei. 2 Regi 6:16,17 NTR

Elisei și slujitorul său sunt martori la împresurarea Samariei de către sirieni, iar când slujitorul s-a sculat dimineața, iată că împrejurimile erau pline de armată și echipament de război. Aparent nu era nici o scăpare pentru locuitorii capitalei și implicit nici pentru profet și slujitorul său. Dar în realitate, lucrurile nu erau atât de rele. Doar că slujitorul nu vedea toate „detaliile” realității. Zona nu era înțesată numai de trupele siriene. La rândul lor, sirienii erau încercuiți de oastea cerului, fără ca ei să știe acest lucru. Liniștea sufletească și siguranța împlinirii misiunii sale profetice erau izvorâte din viziunea pe care numai el singur o putea vedea. La cerere și slujitorul său a beneficiat de această modalitate de a vedea lucrurile.

Când citim că a treia parte dintre îngerii cerului au fost eliminați din motive de revoltă, nu suntem foarte liniștiți înțelegând că legiunile răului dispun de efective impresionante. Dacă ne concentrăm asupra forțelor răului, avem motive serioase să fim disperați și înfricoșați, dar aceasta nu este singura posibilitate de care dispunem. Dacă deschidem ochii credinței vom constata că Satana este un vrăjmaș înfrânt iar superioritatea numerică și calitativă a oștirii îngerilor este confortabil mai mare și mai bună.

Legiunile de demoni pot face o mulțime de lucruri rele, dar carele de biruință ale lui Dumnezeu sunt mai iuți și mai bine protejate de săgețile arzătoare ale celui rău. Alături de armura spirituală pe care suntem încurajați să o purtăm permanent, oastea cerească este de partea noastră. Sesizarea acestei realități ne dă siguranță în misiune și liniște sufletească în încercări. Din acest motiv nu ar trebui să ne sperie nici iezuiții strecurați în biserică, nici organizațiile secrete care ar putea interacționa cu afacerile conducerii bisericii și ale societății, nici de planurile secrete ale Vaticanului sau ale oligarhiei financiare ale lumii, sau de programul de reducere a populației globului, etc, etc, etc… Cei care sunt cu noi sunt mai mulți și mai buni decât cei care sunt cu ei, Nu-i așa?

Articolul 172 – Oaste apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro