177 – Șablon

Cum își va păstra tânărul curată cărarea, păzind Cuvântul Tău. Psalmii 119:9 NTR

Prima reacție față de cuvântul „șablon ” este aceea de a-i da o încărcătură semantică negativă, cum ar fi de exemplu, ritualurile inutile pe care Învățătorul oamenilor se străduia să le înlocuiască cu modele noi și funcționale pentru viața spirituală a ucenicilor și contemporanilor Săi.  Dar examinând mai atent dicționarele, acest cuvânt nu este tocmai de lepădat, pentru a-i găsi sensuri pozitive. Iată un asemenea exemplu în textul ales pentru această meditație.

Atunci când un bărbat tânăr și cu inițiativă se avântă în lucrarea slujirii, este expus la o serie de greșeli pe care ar dori să le evite dar nu știe cum. Autorul acestui Psalm preocupat de arhitectura poetică explicită, lasă totuși să-i scape un mare adevăr. Cuvântul Scripturii poate fi exact răspunsul la nevoile și căutările sale.

În Vechiul și Noul Testament se află o mulțime de exemple din care ucenicul și maestrul pot continua să învețe toată viața și materialul de studiu tot nu ar fi epuizat. În ansamblul ei, Biblia conturează o serie de modele, tipare sau șabloane pe care cititorul atent și serios le poate distinge și le poate aplica, urmând linia de demarcație dintre bine și rău. Sigur că pe paginile sfinte se găsesc și imagini ale celor care au făcut greșeli, greșeli pe care raportul sfânt nu le ascunde, dar nici nu le proslăvește, oferind cititorului lecții valoroase, fără să fie nevoie să învețe din propriile greșeli.

Ar putea fi un Iosif, Ionatan sau Daniel; o Debora, Rut sau Estera; Samuel, Isaia, Ieremia sau oricare dintre profeții mici. Fiecare dintre aceștia au cel puțin anumite pasaje din viața lor care pot inspira pe orice cercetător zelos al Cuvântului, în momentul deciziilor supreme.

Dincolo de modele, Scriptura este plină de lecții directe oferite de textele sfinte aflate în diverse tehnici de scriere, poezie, profeție sau literatură sapiențială. Cine caută își găsește în Cuvântul Domnului șablonul pe care să-l copieze și să-l îmbunătățească, de ce nu?

Articolul 177 – Șablon apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro