Deși L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu, și nici nu I-au mulțumit, și astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a întunecat. Romani 1:21 NTR
În acest pasaj, Pavel explică foarte simplu și pe înțeles, modul în care se instalează și se dezvoltă alienarea spirituală cu toate consecințele incluse. Mai întâi este vorba despre neglijarea deliberată a practicării devoțiunii. Atunci când la început de zidire oamenii au ales să-și îndrepte atenția și afecțiunea către lucruri de puțină importanță, amânând închinarea autentică, treptat, lucrurile pe care le-au luat în atenție, le-au ocupat spațiul sufletesc, umbrind tot mai mult slava și puterea lui Dumnezeu, Creatorul.
Practicarea regulată și serioasă a mulțumirii și recunoștinței menține trează în suflet ideea Dumnezeului Celui Viu. Închinarea superficială sau neglijentă, diminuează simțământul prezenței divine, iar pe termen lung, sufletul pierde adevărata valoarea a lucrurilor spirituale.
Pe măsură ce mintea se îndepărtează de Dumnezeu, locul vacant rămas prin pierderea prezenței este ocupat cu lucruri care odată înscăunate nu vor permite întoarcerea la starea de dinainte. În spatele fenomenului de înstrăinare stă o forță malefică foarte agresivă împotriva cunoașterii de Dumnezeu, care instalează o realitate paralelă foarte puternic ancorată în reacțiile și căutările naturi păcătoase. Tocmai de aceea idolatria specifică înstrăinării spirituale este foarte greu de combătut.
În mod aparent, alienarea spirituală nu este percepută ca o suferință sau ca o abnormalitate, dimpotrivă. Alienatul poate chiar pretinde că deține și experimentează o anumită relaxare spirituală față de temerile trăite cândva în legătură cu Dumnezeu. Mecanismul de reechilibrare al alienării este foarte bine coordonat de vrăjmașul oricărui bine,
Din fericire, în toată perioada de înstrăinare, Duhul lui Dumnezeu Își continuă misiunea de a recupera sufletele pierdute, iar acest adevăr ne aduce speranță, bucurie și refacere.
Articolul 183 – Alienare apare prima dată în Redesteptare si reforma.