189 – Calamitate

Rugați-vă Domnului să ia broaștele de pe mine și de pe poporul meu și voi lăsa poporul să plece ca să aducă jertfe Domnului. Exodul 8:8 NTR

Invazia de broaște în zona locuită de egipteni era o calamitate naturală și nu prea. Mai mult, aceasta era o calamitate supranaturală. O calamitate naturală este atunci când elementele naturii nu mai pot fi controlate și incomodează sau pun în pericol desfășurarea normală a vieții umane. Invazia de broaște a fost un fenomen prevestit și determinat de Moise și Aaron, care la rândul lor erau în legătură nemijlocită cu Dumnezeul lor.

Viața planetei a fost continuu afectată de diverse calamități produse mai mult sau mai puțin de mâna omului. Calamitățile care au lovit Egiptul din vremea Exodului au o semnificație aparte. Ele constituiau judecăți divine îndreptate împotriva faraonului care nu dorea să elibereze pe Evreii captivi. Ei locuiau acolo de mai bine de două secole de pe vremea unei dinastii favorabile lor din cauza afinităților etnice. Dar când dinastiile s-au schimbat, poporul privilegiat din Goșen și-a pierdut independența și privilegiile. Vajnicii crescători de animale au fost luați cu forța să producă materiale de construcții pentru proiectele faraonice.

Moise și Aaron au fost delegați de Dumnezeu să poarte negocierile eliberării și restaurării poporului ales. Ei au fost dotați de Dumnezeu cu capacitatea de a folosi elementele naturii ca argumente pentru a-l convinge pe faraon. A fost nevoie de o serie completă de zece reprize până când cazul să fie rezolvat.

Acest element este regăsit în cartea Apocalipsei cu o funcție asemănătoare. Dumnezeu Își asumă dreptul de a-Și demonstra suveranitatea asupra elementelor naturii pentru a demonstra legitimitatea închinării cuvenite Lui ca Proprietar și Producător. Alte calamități care lovesc în continuare pământul, poartă un mesaj complex, începând de la dezlănțuirea forțelor oarbe stârnite de Satana și atribuirea pierderilor mâniei lui Dumnezeu și până la expresia intenționată a judecăților corectoare ale lui Dumnezeu.

Articolul 189 – Calamitate apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro