100 de zile de rugaciune

278 – Alternanță

Dumnezeu a numit lumina zi, iar întunericul l-a numit noapte. astfel a fost o seară și apoi a fost o dimineață. Geneza 1:5

Începând cu prima zi a creației, planeta noastră a intrat într-un ciclu permanent de seară-dimineață care marchează de fapt însăși existența și experiența umană care urmau să apară cinci zile mai târziu. Alternanța lumină-întuneric, seară-dimineață, iar după intrarea păcatului în lume, bine-rău, război și pace, bucurie-întristare… constituie graficul funcției vieții personale și sociale a omului.

Lucian Blaga era fascinat de linia trasă cu mâna liberă și care are variații inevitabile de sus-jos, o linie șerpuitoare, fapt care îi conferă căldură și emoție, în timp ce linia trasă cu rigla, nu are nicio personalitate. Această observație ne conduce în domeniul fizicii undelor care ne marchează atât de serios viața și existența. De la cele mai joase sunete pe care le putem percepe ca infra-sunete și până la radiația cosmică undele se înlănțuie și se dezlănțuie continuu într-un dans al vieții și al morții.

Dacă mintea noastră iscodește și mai departe putem găsi pe undeva o trecătoare între materie și energie, neîncetând să ne uimim de complexitatea fragilă și stabilă a creației din intimitatea ei și până la nivel macrocosmic, un fel de semnătură a Creatorului. Foarte frumos stârnea Pavel interesul ascultătorilor săi din Areopag când afirma că în Dumnezeu ne găsim Viața, Mișcarea și Ființa. Cel care a dat primul impuls vieții în mișcarea ei alternativă ne va face să trecem din existența aceasta marcată de durere în alternativa veșnică și împlinită a existenței perpetue, fără sfârșit și fără întoarcere la lucrurile dintâi. Să ne atașăm definitiv de El astăzi, cât încă nu este prea târziu.

Articolul 278 – Alternanță apare prima dată în Redesteptare si reforma.