293 – Jalnic

Nu știi că ești ticălos, nenorocit, orb și gol. Apocalipsa 3:17

Din perspectiva lui Dumnezeu, starea spirituală a credinciosului din Laodiceea nu arată bine de loc, în ciuda autosugestiei că totul este sub control, asigurată de stabilitatea aparentă a vieții sale sociale. În ochii lui Dumnezeu situația este deplorabilă, iar rămânerea în această stare poate să se dovedească dezastruoasă. Dumnezeu așteaptă o reacție salvatoare din marasmul neprihănirii proprii, pe care El o numește „pocăință”.

După ce Dumnezeu ne comunică rezultatele examinării Sale, ne spune să fim mobilizați de un entuziasm sfânt și să rezistăm ispitei de a începe să ne văicărim neîncetat și să ne plângem de milă singuri, demobilizându-ne. Descurajarea este adesea metoda folosită de vrăjmașul pentru a paraliza orice inițiativă care ne-ar putea schimba statutul jalnic constatat de Evaluatorul divin. De aceea El ne face o ofertă foarte tentantă pe care El nu dorește să o ratăm. Aur, haine și tratament, mai mult de atât nici nu avem nevoie.

Starea jalnică poate fi repede reabilitată prin atribuirea unui cont în banca celestă cu suficient de multe cifre care să poată acoperi cu succes toate cheltuielile, atât pentru această viață cât și pentru veșnicia viitoare. Haina neprihănirii Sale acoperă orice diformitate sau disproporție care ne-ar putea stânjeni în public, dar mai ales în ochii lui Dumnezeu. În fața Lui suntem văzuți ca și când nu am fi păcătuit niciodată, măcar că rămânem în continuare păcătoși care avem nevoie neîntreruptă de serviciile Sale privind nevinovăția noastră. Tratamentul pe care ni-l asigură El ne aduce o așa sensibilitate spirituală încât vom fi în stare să distingem răul sub toate aspectele sale și să ne ferim de orice fel de lucru rău, sau care ar putea părea nepotrivit. Dacă rămânem lângă El starea noastră jalnică va fi transformată în cel mai strălucit triumf de a fi biruitori și stăpânitori împreună cu El peste toate lucrurile creației Sale, acum și în veci de veci, Amin!

Articolul 293 – Jalnic apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro