311 – Banal

El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuși, nu a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu. Filipeni 2:4

A crede că un lucru este de apucat este sinonim cu a banaliza, a considera un lucru ca fiind banal. În contextul textului biblic de mai sus este vorba despre banalizarea divinității de care Isus S-a ferit în mod conștient, permanent și atent, bine-știind că acest lucru se poate întâmpla dacă nu există o prevenție necesară. Opusul banalizării este spiritualitatea ardentă care dezvoltă aprecierea corespunzătoare față de valorile spirituale, practicile și comportamentele conexe.

O asociată frecventă a banalizării este rutina împreună cu ignoranța și neglijența. În viața de zi cu zi, banalizarea duce la scăderea randamentului și poate produce accidente grave și pierderi incalculabile. În viața spirituală, banalizarea duce la plictiseală, dezinteres și plafonare cu consecințe imediate și pe termen lung și veșnic.

Gândul care era în Isus Hristos a constituit secretul Lui pentru reușita misiunii Sale. El Și-a luat în fiecare zi în mod serios rolul și atribuțiunile de serviciu. Și noi putem lupta în mod eficient împotriva banalizării luându-ne în mod serios crucea responsabilităților cu bucurie și devotament, astfel nu vom cădea niciodată de oboseală spirituală.

Articolul 311 – Banal apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro