A început construirea primei biserici creștine din Turcia modernă

Președintele turc, Recep Erdogan, a asistat la ceremonia de inaugurare a fundaţiei primei biserici creștine construite în Turcia în ultimul secol.

Ceremonia a avut loc sâmbătă, la Istanbul, unde comunitatea creștină siriacă a început construirea unei biserici noi, prima care va fi ridicată în Turcia de la declararea republicii, în 1923.

Biserica din suburbia Yesilkoy, Bakirköy, va deservi cei 17.000 de membri ai comunităţii creștine siriace, care finanţează construcţia, relatează AFP. Creștinii siriaci aparţin tradiţiei creștine orientale și se închină în armaică, limba în care a vorbit Isus.

Într-o luare de cuvânt în cadrul ceremoniei, președintele Erdogan a făcut o apologie a toleranţei faţă de comunităţile minoritare declarând că „această ţară, acest stat aparţine tuturor” și că „este de datoria republicii turce să răspundă nevoii de spaţiu de închinare a comunităţii siriace, alcătuite din copiii istorici ai acestei regiuni”.

Spaţiul pentru această biserică a fost alocat la ordinul lui Erdogan încă de acum 10 ani, de pe vremea când actualul președinte era prim-ministru. Construcţia este ridicată pe un teren aparţinând Bisericii Catolice Latine, mai exact, pe o parte a cimitirului italian, a declarat Sait Susin, directorul Fundaţiei siriace creștin ortodoxe „Fecioara Maria”, din Beyoglu, Istanbul.

Președintele turc a declarat că speră ca lăcașul de cult siriac ortodox care se va numi Mor Ephrem să fie finalizat în decursul a doi ani. El a mai adăugat că „oricine iubește Turcia, contribuie la bunăstarea ei și îi este loial este un cetăţean de primă clasă. Nu există bariere pentru nimeni în politică, în comerţ sau în vreun alt domeniu”, a mai spus Erdogan.

Raportarea președintelui turc la problematica libertăţii religioase în Turcia este una controversată. Deși în ultimii ani Turcia a restaurat și redeschis mai multe biserici, guvernul s-a aflat deseori în poziţia de a fi criticat pentru încercările sale de a islamiza ţara oficial laică. Numeroase minorităţi creștine, inclusiv armenii, s-au plâns că sunt tratate ca cetăţeni de mâna a doua.

Creștinii alcătuiesc doar 0,2% din populaţia majoritar islamică a Turciei. Statisticile oficiale arată că populaţia turcă este 98% musulmană, însă un sondaj al agenţiei Konda publica anul acesta informaţii potrivit cărora numărul turcilor care se identifică drept atei a crescut de la 1 la 3% între 2008 și 2018. Potrivit aceluiași sondaj, doar 51 de procente dintre turci se declarau religioși în 2018, în scădere faţă de cele 55 de procente care declarau același lucru în anul 2008. Cu toate acestea, numărul celor care spuneau că sunt credincioși a crescut de la 31 la 34% în ultimul deceniu.

Un raport al Comisiei Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internaţională (USCIRF), publicat la 29 aprilie anul acesta, plasa Turcia în categoria ţărilor aflate la nivelul 2 de persecuţie religioasă, alături de Afganistan, Azerbaidjan, Bahrain, Cuba, Egipt, India, Indonezia, Irak, Kazahstan, Laos și Malaysia.

Anul trecut, pastorul american Andrew Brunson a fost eliberat după o detenţie de doi ani în Turcia, în urma unei negocieri diplomatice între statul turc și SUA. Anterior arestării lui, Brunson locuia în Turcia de peste 20 de ani, unde păstorea o congregaţie mică, din cadrul Bisericii Învierii, din Izmir. Pastorul a fost arestat sub acuzaţia că ar fi comis diferite infracţiuni în favoarea militanţilor kurzi și că ar fi ajutat un cleric islamic din Pennsylvania să contribuie la tentativa de lovitură de stat din Turcia, din 2016. Dacă ar fi fost găsit vinovat, pastorul risca să petreacă până la 35 de ani în închisoare.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro