Domnul nu Se uită la ce se uită omul; omul se uită la ceea ce izbește ochii, dar Domnul Se uită la inimă. – 1 Samuel 16:7
Ar fi greu să găsim un candidat mai nepotrivit. Totuși, Biblia o menționează pe Rahav, o prostituată care trăia într-o casă din cetatea Ierihon, aproape de o poartă, ca fiind o demnă înaintașă a lui Isus. Afacerea ei era prosperă deoarece era aproape de poartă. Fluxul continuu de oameni care intrau și ieșeau de pe ușa ei aproape că trecea neobservat de cetățenii obișnuiți și de gărzi, dar noaptea în care două iscoade din Iuda au bătut la ușa ei a fost diferită. Ceva din interiorul ei i-a spus lui Rahav să îi ascundă pe acești bărbați. Chiar în momentul în care ostașii împăratului îi băteau în ușă pentru a o întreba de vizitatori, ea îi conducea în grabă pe aceștia pe scări și îi ascundea sub niște snopi de in. Apoi a coborât scările repede și a mers spre ușă. Probabil că a răsuflat ușurată când soldații au ieșit grăbiți pe poartă pentru a urmări doi bărbați, ca urmare a informațiilor greșite primite de la Rahav. Apoi a urcat în grabă și i-a șocat de-a dreptul pe spionii evrei când le-a spus că știa ce urma să se întâmple cu Ierihonul.
De aceea, Rahav, cu multă îndrăzneală, a negociat salvarea ei și a familiei ei în schimbul ajutorului dat celor doi spioni. Această înțelegere a fost pecetluită cu funia cărămizie cu care i-a coborât pe cei doi pe fereastră. Ea și-a implorat familia să i se alăture în ziua eliberării. Când zidurile Ierihonului au căzut, familia lui Rahav a fost dusă la loc sigur chiar de cei a căror viață o salvase. Rahav și familia ei au fost acceptați de comunitatea iudaică. La momentul stabilit de Domnul, Rahav și soțul ei au avut un copil, căruia i-au pus numele Boaz. Boaz s-a născut cu patruzeci și două de generații înainte ca Isus să vină pentru a ne salva din păcat. Apostolul Pavel scrie în Evrei 11:31 că pe Rahav credința a făcut-o să salveze iscoadele și astfel să se salveze pe ea și familia ei. Apostolul Iacov afirmă că neprihănirea lui Rahav a mântuit-o (vezi Iacov 2:24,25).
Povestea lui Rahav demonstrează că Dumnezeu este Cel care a ales-o pentru a avea un rol precis în planul de mântuire. De fiecare dată sunt încurajată și eu când îmi amintesc de vitejia ei și de încrederea ei în Dumnezeu, în ciuda circumstanțelor nefavorabile. Experiența ei îmi dovedește, fără urmă de îndoială, că Dumnezeu nu Se uită la fața omului. Oricine acceptă să Îi slujească va fi primit cu siguranță de El, indiferent ce s-ar ascunde în trecutul său.
Este la fel de simplu ca și cum ai spune: „Iată-mă, trimite-mă!” (vezi Isaia 6:8).
Patricia Cove