După ce l-a găsit, cheamă pe prietenele şi vecinele ei şi zice: „Bucuraţi-vă împreună cu mine, căci am găsit leul pe care-l pierdusem.” – Luca 15:9
În casa ta au existat multe momente de bucurie? Luca 15:9 ne relatează despre o casă de petrecere unde au fost chemaţi vecini şi prieteni, cu scopul de a se bucura. Bucuria acestei întâlniri era opusul durerii sau al tumultului creat de o tragedie. Bucuria alungă disperarea. În acel verset, găsim chiar acest context. Este o sărbătoare a bucuriei care era din abundenţă… În casă.
Avem nevoie de multă bucurie în casele noastre, deoarece, atunci când ea există, trăim în pace pentru a merge la lucru, la şcoală, la biserică, lucrăm mai bine şi producem mai mult. Suntem nerăbdători să ne întoarcem acasă şi să rămânem fericiţi acolo. Mulţi studenţi nu au succes în studiile lor deoarece mediul de acasă nu este unul de bucurie. Cât de important este un cămin sănătos pentru performanţa academică!
Uneori, persoanele care vin la biserică tocmai ce au ieşit dintr-o casă cu probleme. Ei sunt în căutarea speranţei, caută să primească o binecuvântare pentru a-şi reconstrui familia de acasă. Imaginează-ţi cum ar fi dacă fiecare familie care merge la biserică ar fi un cămin fericit, sănătos din punct de vedere spiritual! Cât de minunată ar fi atunci experienţa închinării şi a laudei! îmi place să mă gândesc că pilda din care am ales versetul de astăzi are de-a face cu familia. Femeia din parabolă a pierdut o monedă valoroasă înăuntrul casei ei! Aşa că mă întreb, ce lucru de valoare s-a pierdut în casa ta sau în a mea? îmi vine în minte respectul. Respectul unuia din membrii familiei pentru celălalt. Doar ascultă o conversaţie între mulţi părinţi cu copiii lor sau cuvintele spuse între soţi. În unele cazuri nu există deloc respect. Cineva care îl respectă pe celălalt ascultă cu atenţie. Din nefericire, putem vedea o mare lipsă de respect – chiar egoism — în căminele de astăzi. Nu cred că ar fi foarte greu să identificăm alte „monede” care dispar din casele noastre astăzi.
Să facem tot ceea ce putem pentru a menţine ceea ce Dumnezeu consideră valoros. Atunci vom simţi adevărata bucurie şi fericire în cămin. Totuşi, dacă ne dăm seama că „moneda” respectului, a demnităţii sau a dragostei lipseşte din căminul nostru, să o căutăm cu sârguinţă, la fel ca femeia din pildă, prin rugăciune şi asigurându-ne că cuvintele şi comportamentul nostru dau pe faţă blândeţea lui Hristos. Atunci, ceea ce a fost pierdut va fi găsit şi Isus va fi Oaspetele nostru permanent.
Meibel Mello Guedes