Platforma de gheaţă Amery din Antarctica a produs cel mai mare aisberg din ultima jumătate de secol. Blocul de gheaţă desprins din platformă are o suprafaţă de 1.636 km pătraţi și a fost denumit D28.

Dimensiunile aisbergului impun monitorizarea lui, fiindcă bucata uriașă de gheaţă ar putea pune în pericol navigaţia. Însă în ciuda parametrilor lui uimitori – de pildă greutatea de 315 miliarde de tone – blocul de gheaţă nu este nicidecum cel mai mare desprins vreodată din Amery. La începutul anilor 1960, o bucată cu o suprafaţă de 9.000 de km pătraţi s-a separat de platforma de gheaţă cunoscută drept a treia cea mai extinsă din Antarctica.

Amery este de fapt o extensie a mai multor gheţari care curg dinspre uscat spre ocean. Aceste fluxuri de gheaţă se menţin în echilibru cu ajutorul desprinderilor care previn acumularea de zăpadă în amonte. De acea, oamenii de știinţă se așteaptă ca, din când în când, să aibă loc desprinderi masive de gheaţă. Însă din platforma Amery, cercetătorii se așteptau să se desprindă mai întîi un segment care părea deja atât de mobil încât fusese poreclit „dintele care se mișcă”. De altfel, văzută din satelit, zona respectivă chiar seamănă cu un dinte de lapte.

Însă în ciuda faptului că „dintele” era cel care se mișca, de desprins s-a descprins D28. „E ca și cum a căzut molarul în locul dintelui de lapte”, explica prof. Helen Fricker de la Institutul Oceanografic Scripps pentru BBC. Fricker anunţase încă din anul 2002 că se așteaptă ca „dintele care se mișcă” să se desprindă cândva între 2010 și 2015.

„Sunt încântată să văd aceste eveniment de desprindere, după atâţia ani. Știam că se va întâmpla până la urmă, dar neuimește pe toţi că nu s-a întâmplat exact acolo unde ne-am fi așteptat,” a mai spus profesoara. Cercetătoarea a precizat că nu există nicio legătură între acest eveniment și schimbările climatice. Datele din satelit începând cu anii 90 au arătat că Amery este în echilibru aproximativ cu mediul înconjurător, în ciuda faptului că a avut o topire puternică a suprafeţei în timpul verii. În Antarctica există foarte multe probleme, însă nu există încă motive de alarmă pentru această platformă”, a adăugat prof. Fricker.

D28 are o grosime de aproximativ 210 m și conţine aproximativ 315 miliarde de tone de gheaţă.

Numele provine dintr-un sistem de clasificare condus de Centrul Naţional de Gheaţă din SUA, care împarte Antarctica în cadrane. Cadranul D acoperă longitudini de la 90 de grade est până la Meridianul Zero. Aceasta este aproximativ Amery până la estul Weddell Sea.

Pe lângă aisbergul A68, desprins din platforma de gheaţă Larsen C în 2017, D28 pare chiar mic. În prezent, A68 are o arie de peste trei ori mai mare decât D28.

Curenţii de vânt și vânturile vor duce D28 spre vest. Este probabil să dureze câţiva ani până ca acesta să se despartă în bucăţi și să se topească complet.