„Şi iată, strâng două bucăţi de lemne, apoi mă voi întoarce şi voi pregăti ce am pentru mine şi pentru fiul meu: vom mânca şi apoi vom muri.” Ilie i-a zis: „Nu te teme, întoarce-te şi fă cum ai zis. Numai pregăteşte-mi întâi mie, cu untdelemnul şi făina aceea, o mică turtă şi adu-mi-o; pe urmă să faci şi pentru tine şi pentru fiul tău.” – 1 Împăraţi 17:12,13
Trebuia să aleg. Se apropia cu repeziciune termenul-limită la care trebuia să achit pentru copiii mei taxa de studii la şcoala bisericii. La acea vreme, familia noastră avea un singur părinte şi am înţeles importanţa stabilităţii oferite de o educaţie creştină. Suma totală pe care îmi planificasem să o ofer ca zecime şi daruri era exact suma necesară pentru taxa şcolară. Aceştia erau banii lui Dumnezeu, totuşi vrăjmaşul a încercat să îmi şoptească: „Trebuie să îi foloseşti doar o dată. La urma urmei, ei sunt copiii lui Dumnezeu, şi El va înţelege.”
În ciuda lucrurilor negative care se întâmplaseră în ultimul an, Dumnezeu întotdeauna a fost prea bun cu mine pentru a ceda ispitelor vrăjmaşului în acel moment. Am hotărât să înapoiez zecimea şi darurile şi să mă rog pentru o minune. La fel ca văduva din Sarepta, eu am ales să alung nesiguranţa şi să mă încred în Dumnezeu.
Dragă prietenă, Dumnezeu nu dezamăgeşte! în doar câteva zile, şeful meu m-a informat că urma să fie făcută o modificare neaşteptată la salariu. Din motive necunoscute, salariul meu fusese sub salariul normal pentru funcţia pe care o ocupam şi acum se încerca remedierea situaţiei. Dar acesta n-a fost decât începutul. Câteva luni mai târziu, am fost promovată şi acelaşi lucru s-a repetat în mai puţin de doi ani. Acum nu mă mai confruntam cu problema taxei şcolare a copiilor; întotdeauna aveam fonduri pentru a plăti pentru educaţia lor. Ca în cazul văduvei care l-a hrănit pe Ilie, „făina din oală n-a scăzut şi untdelemnul din urcior nu s-a împuţinat” (1 Împăraţi 17:16).
De la şcoala generală, la internatul din liceu şi chiar şi în perioada facultăţii, deşi taxele de şcolarizare au crescut, Dumnezeu mi-a mărit salariul astfel încât nu s-a întâmplat niciodată ca, la sfârşitul anului şcolar, să rămână vreo factură neplătită, în unele cazuri, chiar au rămas câţiva bănuţi pentru taxa din anul şcolar următor. Copiii mei au reuşit să îşi finalizeze studiile, chiar şi cele universitare, fără niciun împrumut. Ba, mai mult, Dumnezeu a făcut în aşa fel încât şi eu am reuşit să absolv un curs cu bursă.
Prietena mea, când te confrunţi cu alegeri care au de-a face cu credincioşia ta faţă de Dumnezeu, pune-L pe El pe primul loc! El întotdeauna îţi va purta de grijă, oferindu-ţi mai mult decât ai nevoie!
Yvonne Curry Smallwood