Anania – viziunea din viziune

Devoțional zilnic

În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i-a zis intr-o vedenie: „Anania!” „Iată-mă, Doamne” a răspuns el. Şi Domnul i-a zis: „Scoală-te, du-te pe uliţa care se cheamă «Dreaptă» şi caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă şi a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrând la el şi punându-şi mâinile peste el, ca să-şi capete iarăşi vederea.” Fapte 9:10-12

Rolul viziunii personale este de o importanţă majoră în reuşita vieţii de credinţă, dar când a fost vorba ca Saul din Tars să intre în viziunea lui Anania, oricât ar fi fost de remarcabilă credinţa acestuia din urmă, el avea nevoie de ceva special. Noutatea era mult prea mare pentru a putea fi acceptată cu uşurinţă.

În viziunea personală trimisă lui Anania, Dumnezeu a găsit de cuviinţă să încorporeze şi viziunea lui Saul din Tars, pentru a-l convinge că nu are niciun motiv să se teamă în ceea ce priveşte autenticitatea întoarcerii sale. Anania avea nevoie să ştie din partea lui Dumnezeu care este partea sa de făcut, dar care sunt şi aşteptările din partea lui Saul din Tars. Pe această cale, Anania putea să-şi împlinească fără teamă şi fără şovăială partea.

Este o mare favoare atunci când înţelegem foarte bine care este direcţia corectă de mers. Dar când aflăm şi amănunte despre ce aşteaptă oamenii de la noi, misiunea ne devine mult mai clară. Dumnezeu are grijă să ne transmită permanent informaţii cu privire la realităţile pe care avem nevoie să le ştim, pentru a ne împlini cât mai bine rostul. Când în viziunea noastră este descoperită şi viziunea altora despre ce avem noi de făcut. Providenţa îşi face cu prisosinţă partea. Dumnezeu ne ajută astfel să ne realizăm lucrarea repede şi bine.

Succesul la un pas de tine:

Trebuie să te uiţi cu băgare de seamă la cei pentru care lucrezi, ca să poţi acţiona în conformitate cu nevoile şi aşteptările lor.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit