Dar cum vor chema pe Acela în care n’au crezut? Și cum vor crede în Acela, despre care n’au auzit? Și cum vor auzi despre El fără propovăduitor? Romani 10:14
Multă vreme am crezut că cea mai joasă treaptă în relația cu Dumnezeu este ateismul. Refuzul total de a accepta ideea despre existența unei ființe superioare care conduce Universul este de neconceput pentru o minte înțeleaptă. Era vremea în care dacă abordai un ateu pentru o discuție despre Dumnezeu aducea imediat argumentul certitudinii. L-a văzut cineva pe Dumnezeu? Dacă nu înseamnă că nu avem ce discuta. Am mai crescut și am descoperit multe feluri prin care oamenii au ales să Îl ignore sau să nu-L ia în serios.
Recent am mai descoperit o clasă de oameni care se înscriu în categoria celor amintiți mai sus. Ei nu neagă existența lui Dumnezeu, nici nu luptă împotriva Lui. Ei doar nu sunt interesați de El. Dacă există sau dacă nu există este tot una pentru ei. I-am numit apatei. Ei sunt apatici față de ideea de Dumnezeu. În cartea Judecători se vorbește despre o generație de oameni care nu-L cunoșteau pe Dumnezeu. Dar aceștia au fost crescuți în familii temătoare de Dumnezeu. Părinții lor au văzut minunea ieșirii din Egipt și a intrării în Canaan, au mâncat mană, au văzut soarele oprindu-se pe cer, au trecut prin Marea Roșie și prin Iordan ca pe uscat. Copiii lor însă nu-L cunoșteau pe Dumnezeu.
Dacă există vreun secret pentru o viață de succes, o viață împlinită, o viață cu scop, atunci acela este cunoașterea lui Dumnezeu. Caută-L în fiecare zi și fă din cunoașterea Lui scopul vieții tale.
Ruben Atomei, director asistent, Departamentul Tneret, Confrința Moldova