Apollo 11

Devoțional zilnice 16 iulie 2018

Dorința dintotdeauna a oamenilor a fost să își depășească limitele și condiția. Un lucru foarte bun, de altfel, pentru că doar astfel poate exista progres și dezvoltare. Ai spus vreodată în mintea ta – „eu nu pot mai mult” sau „e prea mult pentru mine”? Hai să facem o scurtă excursie în istorie și printre… stele!
În anul 1961 președintele american John F. Kennedy stabilea următorul obiectiv național: în următorii zece ani trebuie ca un om să aterizeze pe Lună și apoi să se întoarcă pe Pământ. Un lucru mai mult decât îndrăzneț în acea perioadă. După doar doi ani, în noiembrie 1963 Kennedy este asasinat în Dallas, dar visul expediției pe Lună a rămas în picioare.

În 16 iulie 1969 Apollo 11 a fost lansat din Kennedy Space Center de către o rachetă Saturn V către Lună. După patru zile, în 20 iulie Neil Armstrong devine primul om care a călcat pe Lună, lăsând ca moștenire celebra frază: „un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”. După cum se poate vedea, au trecut mai puțin de 10 ani de la stabilirea acestui obiectiv de către Kennedy. Este o dramă a pământenilor că de multe ori nu trăiesc să își vadă visele îndeplinite.

Istoria de astăzi mă motivează să gândesc departe și îndrăzneț. Niciodată nu vei avea realizări mai mari decât țintele pe care ți le propui. Așa că țintește cât de sus te lasă mintea și lucrează cu drag! Eu îmi propun astăzi să ajung la Casa lui Dumnezeu de dincolo de Lună. Da, e adevărat, pentru om acest lucru este imposibil dar aici intervine Dumnezeu. El a promis că va veni El să ne ajute. E cel mai important obiectiv de viață: să ajungi acasă la Dumnezeu. Poți începe drumul chiar astăzi!

„Eu mă duc să vă pregătesc un loc. Și după ce Mă voi duce și vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce și vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu să fiți și voi.” Ioan 14:2-3

Adrian Dorgo, Director Exploratori, Conferința Transilvania Nord

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro