Aprinde focul

Devoțional zilnice

În natură trebuie să luăm în calcul nivelul de importanță pe care îl poate avea un foc, este necesar să te pregătești pentru a însușii cunoștințe de a aprinde focul în orice condiții meteo, cu resurse cât mai variate.
Iar dacă ai venit în natură fără nici o pregătire, natura îți poate oferi câteva materiale inflamabile:

  • iasca este ca o umflătură de lemn închisă la culoare pe scoarța fagilor; în interiorul ciupercii este maro-roșcat și ia foc repede, de aceea fărâmițează-l ca să aprinzi iute focul și folosește bucăți întregi ca să îl întreții.
  • coaja de fag are uleiuri inflamabile și poate fi folosită la aprins focul.
  • rășina de pe conifere este substanța lipicioasă care se scurge din crestături coniferelor și este inflamabilă.
  • lichenii sunt plante care cresc pe scoarța copacilor bătrâni.
  • semințe sau puful purtat de vânt.

Orice ai folosi la aprindere este esențial să reții 3 lucruri necesare realizării unui foc: AER, CĂLDURĂ, COMBUSTIBIL. Dacă unul din acestea lipsește, focul nu poate exista. Putem compara acest fapt cu un triunghi care fără o latură, celelalte 2 se prăbușesc. Când aprindem un foc trebuie mereu să ne asiguram ca avem destul combustibil, o sursă de căldură destul de puternică care să îl aprindă, și destul aer care să mențină arderea.

La fel este și în domeniu spiritual. Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt stau împreună pentru ca focul credinţei tale să crească mereu.

Orice tehnică sau echipament folosești pentru aprinderea focului, trebuie ca mai înainte de toate să îți pui încrederea în Domnul, așa cum a făcut Ilie:

Atunci a căzut foc de la Domnul și a mistuit arderea de tot, lemnele, pietrele și pământul, și a supt și apa care era în șanț. 1 Împărați 18, 37.38

Gusti Angheluță, Director Exploratori, Conferința Oltenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit