Ascultarea te face plăcut

Devoțional zilnic 16 martie 2020

Domnul a zis lui Moise: „Ia-ți pe Iosua, fiul lui Nun, bărbat în care este Duhul Meu, și să-ți pui mâna peste el.” – Numeri 27:18

Ceea ce îl aștepta pe Iosua, nu era tocmai simplu, avea de nimicit popoare și de cucerit țara promisă și mult dorită.

Când Moise i-a cerut Domnului să aleagă un om, oare l-a ales Dumnezeu la întâmplare? Cred că nu. Iosua a avut parte de o serie de experiențe deosebit de valoroase în compania lui Moise pentru o lungă perioadă de timp, slujindu-i acestuia ca asistent și de asemenea ca general de armată în celebra bătălie de la Refidim, când Moise îi era sprijin cu mâinile ridicate și susținute de Aaron și Hur.

Cel mai important era prezența Duhului Sfânt în viața sa, deoarece el trebuia să rămână mereu în strânsă legătură cu Domnul și să urmeze calea arătată de Acesta.

Domnul i-a cerut lui Moise să-și pună mâna peste Iosua, o ceremonie de binecuvântare și consacrare, însoțită și urmată de călăuzirea și înțelepciunea Duhului Sfânt.

De cine ascultăm, în cine avem încredere și de cine ne lăsăm conduși, nu putem ține ascuns, iese la iveală.

Ducele de Wellington, care l-a înfrânt pe Napoleon, era odată cu mai mulți prieteni la vânătoare. Au ajuns la poarta unei țarini, unde stătea de pază un băiat.

– Deschide poarta băiatule, a strigat ducele.
– N-o deschid, a răspuns băiatul, tata mi-a poruncit să nu deschid nimănui.

– Eu sunt ducele de Wellington și nu permit nimănui să mi se împotrivească! a zis ducele cu asprime.

Băiatul l-a salutat cu respect.

– Acum vrei să deschizi? a întrebat ducele.

– Nu, a răspuns băiatul din nou. Marele duce nu va vrea ca un sărman băiat ca mine să fie neascultător de tatăl său.

Wellington i-a întins băiatului mâna și a zis celor ce-l însoțeau:

– Ne întoarcem domnilor. Dacă aș avea o mie de băieți ca acesta, aș cuceri lumea.

Suntem noi ascultători în totul de Domnul și Mântuitorul nostru? Iosua a experimentat puterea lui Dumnezeu prin ascultare și a avut parte de împlinirea făgăduințelor Domnului în dreptul lui. Fii ascultător și Dumnezeu nu te va lăsa dezamăgit

Pogăcean Iuliana, Ghid Asistent – Conferința Transilvania de Sud

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro