Asemenea ierbii

Devoțional femei 18 ianuarie 2018

Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veşnică, de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!” – Ieremia 31:3

Priveam cu profund interes cum muncitorii îndepărtau până şi ultimul fir de iarbă din gazonul din faţa clădirii mele, înlocuind bogatul sol roşiatic cu un strat de pietriş. Acesta a fost presat cu un utilaj puternic, urmat de un utilaj mai uşor, care să umple golurile.

Ultimul strat a fost cel de bitum şi asfalt. Produsul final? Un spaţiu de acces nou-nouţ şi negru, care ajungea până la treptele din faţă ale blocului meu. Noua alee era neagră şi curată, dar îmi lipsea iarba şi mirosul proaspăt de pământ după o rafală de ploaie. Dusă a fost iarba, împreună cu pământul roşiatic de sub ea! Sau cel puţin aşa am crezut.

După şase săptămâni am ieşit la o plimbare de după-amiază şi mare mi-a fost mirarea când am descoperit petice de iarbă crudă scoţând capul din asfalt. De unde apăruseră? Cum puteau nişte fire aşa fragile şi delicate să penetreze pietrişul compresat şi apoi asfaltul? Aşa ceva nu trebuia să se întâmple.

Eram sigură că nu va creşte niciun fir de iarbă după un tratament aşa de brutal aplicat pământului. Asfaltul trebuie să ţină cel puţin zece ani. Da, eram sigură, nu avusesem vedenii: iarba creştea la loc în câteva zone şi sfidase imposibilul.

Asemenea ierbii, iubirea lui Dumnezeu este perseverentă şi va pătrunde prin cea mai tare inimă şi cea mai încăpăţânată natură. Poate penetra şi cea mai înnegrită viaţă calcifiată de ravagiile păcatului. Iubirea lui Dumnezeu străpunge straturile de vinovăţie şi voinţă împietrită.

Chiar şi atunci când condiţiile nu sunt cele prielnice ca să iubească pe cineva, El tot iubeşte necondiţionat şi întotdeauna. Ioan 3:16 îmi oferă asigurarea – „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică.”

Strâng în sufletul meu cuvintele cântăreţului care spune că iubirea lui Dumnezeu este puternică, pură, interminabilă şi pentru totdeauna durabilă.

O, Doamne, Îţi mulţumesc pentru iubirea ta care trece peste toate!

Gloria Gregory

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro