Așteaptă supusă și nu murmura

Devoțional zilnic

Dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea; ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc. – Isaia 40:31

Versurile imnului „Aşteaptă, şi nu murmura” (W. H. Bellamy, „Wait, and Murmur Not”, 1904) m-au impresionat. În această eră modernă, cu toţii ne dorim ca unele lucruri să se întâmple pe loc, instant. Timpul pe care îl petrecem în aşteptare poate aduce frustrare, în special dacă nu suntem siguri care va fi rezultatul. Adesea aşteptăm mult locul de muncă ideal, partenerul ideal şi aşteptăm poate ca un copil să vină în familie. Stăm la cozi lungi la aeroport, la bancă, la magazin şi la cabinetul medical. Trebuie să aşteptăm un consult, rezultatele de la medic – sau vindecarea. Îl aşteptăm pe fiul risipitor ori pe fiica risipitoare sau poate aşteptăm ca partenerul de viaţă să se întoarcă. Mare parte din viaţă ne-o petrecem în aşteptare.

Isaia 40:31 ne reaminteşte că noi trebuie să ne încredem în Domnul, să aşteptăm şi să fim răbdători. Mai sunt alte două versete care ne prezintă aceeaşi idee: „Nădăjduieşte în Domnul! Fii tare, îmbărbătează-ţi inima şi nădăjduieşte în Domnul!” (Psalmii 27:14), iar în Psalmii 37:7 ni se spune: „Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El!”

„Încrede-te în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe înţelepciunea ta! Recunoaşte-L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările. Nu te socoti singur înţelept” (Proverbele 3:5-7). Când deviem de la calea cea bună, suntem în pericol. Trebuie să aşteptăm şi să fim răbdători. Atunci când aşteptăm, trebuie să ne încredem în Dumnezeu şi să nu ne îngrijorăm. El ştie ce este cel mai bine. „Da, suflete, încrede-te în Dumnezeu, căci de la El îmi vine nădejdea!” (Psalmii 62:5).

Nu este uşor să aştepţi atunci când totul este incert. Totuşi, Biblia ne reaminteşte următoarele: „Nu vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus” (Filipeni 4:6,7).

Îngrijorarea nu schimbă nimic, doar ne duce la frustrare. Momentul ales de Dumnezeu este întotdeauna cel mai bun. El vede, El ştie şi El doreşte ca toţi copiii Săi să aibă credinţă în El. Aşa că, atunci când aşteptăm ca El să intervină, învăţăm să ne încredem în El. Dragile mele surori în Hristos, toată aşteptarea noastră va fi cu folos când Îl vom vedea pe Isus. „Sufletul meu aşteaptă pe Domnul mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa, da, mai mult decât aşteaptă străjerii dimineaţa” (Psalmii 130:6).


Ruby H. Enniss-Alleyne

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit