Atâtea griji pentru nimic

Devoțional zilnic 23 ianuarie 2020

El face rana şi tot El o leagă; El răneşte, şi mâna Lui tămăduieşte. – Iov 5:18

Mergeam înspre magazin şi, în timp ce traversam strada, am căzut cu faţa în jos şi mi-am stricat doi dinţi pe care aveam coroniţă. Când am ajuns acasă şi m-am uitat în oglindă, mi-am dat seama că voi rămâne aşa pentru totdeauna. Am fost foarte supărată, dar tot ce am putut spune a fost: „Dumnezeu înţelege şi El ştie ce face.” Mi-am spălat şi mi-am pansat rănile, apoi le-am lăsat să se vindece.

Două săptămâni mai târziu, am fost la medicul meu oncolog, şi el m-a trimis la un dentist. Dar nu am reuşit să merg la medicul dentist, deoarece nu aveam asigurare. O lună mai târziu, am întâlnit un medic dentist creştin pe care îl cunoşteam. Acesta m-a încurajat să merg la un control stomatologic, deoarece, având asigurarea de sănătate socială, aş ft putut să îmi rezolv problema dinţilor. Eu şi soţul meu ne-am rugat, neştiind dacă să mergem la dentist sau nu. Apoi, cu credinţă, am fost la un consult.

După ce mi-a făcut o radiografie şi un consult amănunţit, doamna doctor mi-a spus că îmi putea pune coroniţe noi şi, în plus, îmi putea curăţa, poliza şi reconstrui toţi dinţii uzaţi, puţin câte puţin. Nu îmi venea să cred. Aşa că i-am spus:

– Se poate să repetaţi ce aţi spus, doamna doctor?

Ea a repetat cuvintele pe care tocmai ce mi le spusese.

– Dar aş vrea să vă reamintesc că eu am asigurare de sănătate socială.

– O să vă repar toţi dinţii, mă asigură ea, cu zâmbetul pe buze.

– Chiar se poate? Pe gratis? am întrebat eu uimită.

– Da!

În următoarele şase şedinţe, plină de răbdare, ea mi-a reparat şi mi-a polizat toţi dinţii. Nu îmi venea să cred ce făcuse Dumnezeu pentru mine! Această răsturnare de situaţie mi-a amintit de un verset biblic care spune: „Seara vine plânsul, iar dimineaţa, veselia” (Psalmii 30:5). Am fost atât de tulburată după ce am căzut, încât îmi era greu să ies în public, în special la biserică. Totuşi, prietenii şi familia m-au consolat şi Dumnezeu m-a vindecat şi a adus bucurie. Aşa cum spune Iov 5:18, Dumnezeu m-a văzut că am căzut şi m-am rănit. Apoi, El m-a condus la un medic dentist bun, care m-a ajutat.

Uneori ni se întâmplă accidente teribile şi ne întrebăm: Unde a fost Dumnezeu când s-a întâmplat acest lucru? Dacă avem o credinţă slabă, atunci ne pierdem speranţa şi renunţăm la încrederea în Dumnezeu şi la dragostea noastră pentru El. Dar dacă ne încredem în făgăduinţa Sa, că El are un plan pentru noi (vezi Ieremia 29:11), atunci ne vom ţine strâns de mâna Tatălui nostru iubitor şi atotputernic, care cunoaşte sfârşitul de la început.


Mabel Kwei

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro