Dorothea Reuter și Maria Gustafsson sunt doi lingviști care au demarat deja procesul de traducere a Bibliei pentru două comunităţi din Ciad, Mulgi și Gula Iro, care nu vorbesc limbile oficiale ale ţării.

Va fi „un proces lung”, spun traducătorii, dar în final 5.000-7.000 de membri din grupul etnic Mulgi și 10.000-11.000 din grupul Gula Iro își vor putea citi Biblia în limba pe care o vorbesc.

Demersul lingviștilor este anevoios, pentru că lipsesc informaţii importante despre cele două limbi, iar cercetătorilor le revine sarcina dificilă de a găsi piesele puzzle-ului. Limba mulgəni, vorbită de membrii grupului Mulgi este total necunoscută în Ciad, despre existenţa ei știind doar vecinii apropiaţi ai membrilor grupului.

Lingviștii au început deja munca în luna iunie și schiţează un alfabet pentru fiecare limbă. Biblia va fi tradusă mai întâi în formă orală, iar toate această informaţie „va fi notată la un moment dat”.

Lingviștii au organizat deja întâlniri cu reprezentanţii celor două comunităţi în N’Djamena, capitala ţării, pentru a le explica proiectul lor beneficiarilor, dar și pentru a le asculta preocupările și dorinţele legate de limba lor maternă, iar oamenii s-au arătat entuziasmaţi de idee.

„Este un privilegiu pentru echipa noastră să înceapă să lucreze cu aceste două grupuri de oameni. Desigur, dorim ca ei să aibă Scriptura în limba lor, pentru a putea auzi și citi despre Isus în limba pe care o înţeleg mai bine. Dar membrii comunităţilor Mulgi și Gula Iro vor obţine multe alte beneficii din faptul că limba lor va fi studiată formal, scrisă și predată”, a declarat Carolyne Tyler, directorul echipei care lucrează în Ciad.

Pentru că mulţi membri ai comunităţii Mulgi nu știu nici franceza, nici araba (cele două limbi oficiale) măcar cât să poată susţine o discuţie de bază, copiii se descurcă greu la școală, unde orele se ţin în franceză. În aceste condiţii, absenteismul și abandonul școlar ating cote înalte, dar proiectul lingviștilor, care va ajuta copiii să citească și să scrie în limba maternă, ar putea schimba lucrurile, crede Dorothea.

„Proiectul va avantaja întreaga comunitate, nu doar creștinii, care sunt minoritari. Fixarea în scris a unei limbi arată că aceasta are valoare. De asemenea, ajută la păstrarea cunoștinţelor despre istoria unui popor – tradiţiile, cultura și poveștile sale”, spunea Dorothea. Lingvistul subliniază însă că proiectul reprezintă o provocare, „pentru că sunt atât de multe de făcut și nu poţi verifica «răspunsul corect». Cu siguranţă este ceva pentru care am nevoie de înţelepciune și putere de la Dumnezeu”.