„Boiler!”

Devoțional zilnice 7 octombrie 2018

Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură.” – Marcu 16:15

Am mers să-mi iau fiul din parcul unde ieşise cu colegii de la şcoală în acea zi. Majoritatea copiilor se jucau peste tot prin parc, fiind supravegheaţi de diferiţi profesori de la şcoala lui Drew, o şcoală pentru copii cu nevoi speciale. Pe o parte a parcului erau mese pentru picnic. Câţiva părinţi care îi însoţiseră pe copii şi unii profesori erau acolo şi adunau resturile de la masa de prânz. Am văzut-o pe Joyce, profesoara fiului meu, lângă una dintre aceste mese şi am mers la ea. Cât vorbeam cu Joyce, m-am sprijinit pe masa de picnic. Nu l-am observat pe Benny, un băieţel care a urcat pe masă pentru a reuşi să mă tragă de mânecă. Speriată, m-am uitat la el. Acesta mi-a spus: „Boiler!” Cuvântul nu-mi spunea nimic, aşa că m-am întors şi am continuat să vorbesc cu Joyce. Benny m-a tras din nou de mânecă, exclamând: „Boiler!” Mi-am pus un braţ în jurul lui, de teamă să nu cadă de pe masă, dar am continuat să vorbesc cu profesoara. Mi-a spus din nou plin de hotărâre: „Boiler!”

Eram supărată. Voiam să vorbesc cu Joyce, dar exclamările lui Benny mă între-rupeau. Pentru a-i distrage atenţia, i-am spus: „Boilerele sunt utile.”

Pe când mă întorceam să-i vorbesc lui Joyce, Benny îmi spune: „Boilerele sunt utile.”

Dintr-odată, profesorii, părinţii şi elevii ne-au înconjurat. Toţi râdeau şi îl felicitau pe Benny, având lacrimi de fericire în ochi. Joyce mi-a spus: ,Acesta este tipul de progres pe care îl aşteptăm cu toţii. Benny are nouă ani şi nu a spus niciodată mai mult de „boiler!”’ Până la sfârşitul anului şcolar, Benny vorbea normal. Anul următor a fost înscris la o şcoală de stat, reuşind să-i ajungă din urmă pe colegii lui, iar acum este considerat un copil normal. Încercarea mea degajată de a-i distrage atenţia băiatului îl pusese pe drumul spre recuperare. Acum, zeci de ani mai târziu, când îmi aduc aminte de Benny, mă gândesc de câte ori poate că cineva a apelat la mine, vrând să ştie mai multe despre dragostea lui Dumnezeu, iar eu am făcut vreun comentariu degajat, menit să distragă atenţia acelei persoane, astfel încât eu să pot continua cu ce făceam la acel moment.

Iubite Tată, Te rog să faci să fiu mai puţin concentrată asupra propriei persoane atunci când am de-a face cu alte persoane. Deschide-mi ochii să-i văd pe cei care au nevoie de ajutorul meu, pentru a împărtăşi adevărul Tău celor care caută dragostea Ta şi atenţia mea. Îţi mulţumesc. Amin!

Darlenejoan McKibbin Rhine

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro