Cât de mult ar trebui să mă rog?

100 de zile de rugaciune 27 ianuarie 2021

De Lisa Lothian

Te-ai întrebat vreodată cât timp ar trebui să te rogi încontinuu pentru ceva? Mulți oameni au această dilemă și, sincer, mi-am pus și eu această întrebare de câteva ori. Am un jurnal de rugăciune pe care-l țin de câțiva ani. Notez acolo multe rugăciuni care au primit răspuns. Dar apoi există multe cereri de rugăciune cu care am bombardat tronul lui Dumnezeu și pentru care nu am văzut nici un răspuns – încă. Ar trebui să nu mă mai rog pentru ele?

Am început să caut răspunsul în Cuvântul lui Dumnezeu, văzând experiența altora. Un exemplu este Ana din 1 Samuel, capitolul 1. Această femeie era una dintre cele două soții ale lui Elcana. Biblia spune că Elcana o iubea pe Ana, deși era stearpă, căci Domnul îi închisese pântecele. Din relatare se pare că această realitate dureroasă a durat câțiva ani buni, căci în fiecare an Elcana călătorea la Silo pentru a se închina și a aduce jertfe Domnului. Cele două soții ale sale și copiii de la cealaltă soție a sa, Penina, îl însoțeau la aducerea jertfei. În fiecare an, Penina o necăjea pe Ana și o lua în râs pentru că nu avea copii. Gândiți-vă cum e să adaugi insulte la rănire!

Ana a vărsat multe lacrimi, iar durerea ei era atât de severă încât nici măcar nu mânca. Soțul ei nu înțelegea. O iubea. El își arăta dragostea în moduri tangibile și simțea că acest lucru ar fi trebuit să o facă să se simtă mai bine și să umple golul. El era bine intenționat. De multe ori în viață, avem dureri pe care alții nu le înțeleg. Dar Dumnezeu le înțelege.

În cele din urmă, Scripturile spun că, într-un an, după o masă la Silo, Ana a plecat să se roage în templu. Mă gândesc că, de-a lungul anilor, probabil că a spus mereu un fel de rugăciune către Dumnezeu pentru a avea copii. Cu siguranță nu a așteptat câțiva ani pentru a începe în sfârșit să se roage, dar nu știm cu exactitate adevărul. În orice caz, ea s-a rugat, fierbinte. S-a rugat cu atâta zel și seriozitate, încât Eli, preotul, a crezut că este beată. A primit câteva încurajări de la Eli și s-a ridicat plină de curaj. Biblia spune că ea a născut apoi un copil de parte bărbătească. S-a rugat până s-a întâmplat ceva.

Apoi, priviți la împăratul David. Din aventura sa adulteră cu Batșeba, a fost conceput un copil. Natan, profetul, i-a spus lui David că Domnul va fi suficient de milostiv pentru a-i cruța viața, dar copilul va muri cu siguranță. Natan a plecat de la David și Scripturile spun că Domnul a lovit pe copil, care a fost foarte bolnav. David s-a rugat, a postit. El a stat toată noaptea culcat pe pământ în rugăciune serioasă. La fel ca Ana, nici măcar nu a mâncat. După șapte zile, copilul a murit. El s-a rugat până s-a întâmplat ceva.

Un final fericit și un final trist. S-au rugat amândoi … până când s-a întâmplat ceva. În cazul Anei, a primit copilul pe care și-l dorea. În cazul lui David, el nu a primit răspunsul dorit. Dar este interesant ce a făcut David, când era evident că nu va primi răspunsul dorit la rugăciunea sa. Scriptura spune că atunci când slujitorii săi i-au spus rezultatul trist, el nu s-a descurajat. Nu era mânios, nici amărât. El s-a ridicat de la pământ, s-a spălat și s-a uns, și-a schimbat hainele și a venit în casa Domnului și s-a închinat.

Din ceea ce vedem în viața lui David, în special în Psalmi, el a fost un tip de om expresiv, plin de emoție și patos în tot ceea ce a făcut, fie bun sau rău. Îmi pot imagina că experiența lui de închinare către Domnul în acea zi, chiar și prin dezamăgire și durere, a fost una de laudă și mulțumire, nu pentru ceea ce s-a întâmplat, ci pentru bunătatea lui Dumnezeu în ciuda a ceea ce se întâmplase.

În cazul Anei, posibil în timpul rugăciunilor serioase, fără rezultat, ea a căutat nu numai să obțină copilul mult dorit, ci și ca Domnul să creeze ceva în interiorul ei pentru a-și păstra legământul față de Dumnezeu după nașterea copilului, în loc să facă din copil un idol pentru sine. Îi promisese  lui Dumnezeu în acele vremuri grele în care se rugase că, dacă va avea un copil de parte bărbătească, îl va preda Domnului pentru toate zilele vieții sale și așa a făcut, fără ezitare.

Este posibil ca unul dintre scopurile rugăciunii să nu fie doar să obținem ceea ce vrem noi, ci ceea ce vrea Dumnezeu? Ce s-ar întâmpla dacă ne-am ruga în continuare cu singurul scop de a deveni  ceea ce Dumnezeu dorește pentru noi, în afară de cererile noastre? Ce s-ar întâmpla dacă noi am aplica principiul [R.P.I.C.], adică Roagă-te Până se Întâmplă Ceva [R.P.I.C.] – cu noi și nu neapărat cu circumstanțele noastre? Roagă-te să fii mai încrezător în Dumnezeu; să fii mai sfânt; să fii mai plin de compasiune; să-L cunoști mai bine pe Dumnezeu și să-L experimentezi chiar și prin durere sau dezamăgire. Însuși actul de a ne ruga ne schimbă. Ne face mai buni. Rugăciunea este o interacțiune relațională, nu doar o tranzacție de servicii. Credința este un element necesar care spune că avem încredere în Dumnezeu indiferent de rezultat. Așadar, uneori trebuie să ne rugăm până se întâmplă ceva. Acel ceva poate fi o ascultare mai atentă, mai multă umilință, mai multă stăruință și o iubire mai profundă pentru Dumnezeu decât ceea ce ne-am așteptat inițial sau probabil am vrut să oferim.

Luca 18: 1 ne spune să ne rugăm necurmat și să nu ne lăsăm. Isus vrea să ne crească credința. În tot ceea ce cerem în rugăciune, ar trebui să credem că Dumnezeu știe ce face, chiar dacă nu vedem totul. Nu renunțați. Poate fi o ocazie de a experimenta ceva mai profund, mai bogat și mai intim decât cererea în sine. R.P.I.C.

Lisa Lothian este asistentă medicală în Westchester  County, NY. Îi place rugăciunea de mijlocire, să predea,  și să încurajeze și ajute femeile. Cea mai mare dorință a ei este să fie o binecuvântare și un martor pentru Hristos în întâlnirile de zi fiecare zi, care i-au devenit cunoscute ca programări divine zilnice. Aceste gânduri au fost publicate pentru prima dată în Time to Get Ready Ministries și sunt retipărite cu permisiunea lor.

 Cereri de rugăciune ale bisericii mondiale

23 – 29 ianuarie 2021

  • Rugați-vă pentru binecuvântarea lui Dumnezeu asupra „Conferinței online: Evenimentele Finale”, care va avea loc între 23 și 31 ianuarie 2021. (Pentru mai multe informații vezi: SafelizBibles.com)
  • Rugați-vă pentru credincioșii din întreaga lume, ca aceștia să continue să stăruie în rugăciune, recunoscând seriozitatea vremurilor pe care le trăim și faptul că Isus va veni în curând.
  • Rugați-vă pentru o înțelepciune specială pentru liderii bisericii noastre, liderii guvernamentali și pentru toți cei aflați în poziții de conducere în acest timp din istoria pământului. Rugați-vă ca planurile lui Dumnezeu să fie îndeplinite.
  • Rugați-vă pentru membrii bisericii noastre din Burundi. Rugați-vă ca ei să continue să crească tari în credință pe măsură ce înaintează în misiunea lui Dumnezeu.
  • Rugați-vă pentru milioanele de oameni din întreaga lume care suferă pentru credința lor – de la discriminare și hărțuire, până la închisoare, tortură și chiar moarte. Rugați-vă pentru dreptul dat de Dumnezeu de a-și exprima credința.

Traducere și adaptare: Adina Păltineanu

Articolul Cât de mult ar trebui să mă rog? apare prima dată în Redesteptare si reforma.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro