Ce a fost sau ce este

Devoțional zilnice 9 iulie 2018

În deșerturile americane se găsesc o varietate de specii de viețuitoare. Între acestea își fac loc și mărețul vultur și maiestuoasa Pasăre Colibri. Aceste două păsări sunt atât de diferite! Vulturul este un prădător feroce. Pasărea Colibri este la fel de neajutorată ca rândunica noastră. Deșertul nu este cel mai darnic mediu de trai. Dar păsările care își duc veacul pe-acolo trebuie să găsească hrana necesară în ciuda condițiilor. Vulturul are o sensibilitate pentru carnea intrată în putrefacție. Asta e tot ceea ce caută. Nu ratează niciodată un festin ca acesta. Pasărea Colibri, dimpotrivă, ignoră mirosul „ademenitor” al animalelor moarte și caută florile colorate ale plantelor deșertice. Știu domeniul alimentației este unul foarte subiectiv. Eu de exemplu nu pot mânca ciuperci (am auzit că sunt apetisante!) și carne din cauză că nu îmi plac. Bine…lista poate continua. Nu vreau să votez pentru vultur sau pentru Colibri. Dar sunt atent la o lecție pe care o putem învăța. Ține de perspectiva în care vezi lucrurile. Astfel, vulturul se ocupă ce de a fost, de ce a murit. Pasărea Colibri alege ce e bun și frumos. Ce e în floare!
Cât de des alegem să trăim în trecut. Poate îți amintești de vreun episod în care colegul din banca din față și-a bătut joc de tine. Sau poate fratele sau sora ta te-a pârât și tu nu îl poți ierta! Asta înseamnă că te hrănești cu trecutul, cu lucrurile neimportante care au trecut. Perspectiva pe care ne-o predă Pasărea Colibri este mai luminoasă. Știu că e greu să te comporți astăzi ca și cum ieri nu s-a întâmplat nimic, dar numai așa poți gusta clipa dulce a prezentului. Nu lăsa „cadavrele” trecutului să îți răpească prezentul. Doar trăind în prezent ai viitor! Astăzi, uită și iartă! Și mai mult decât atât, deschide ochii să vezi câte lucruri minunate a pregătit Dumnezeu pentru tine!

„Astfel, dacă cineva este în Christos, este o nouă creație. Cele vechi s-au dus; iată, toate au devenit noi!” 2 Corinteni 5:17

Adrian Dorgo, Director Exploratori, Conferința Transilvania Nord

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro