Cea mai eficientă casă pasivă din lume a fost construită în România

semneletimpului.ro

Casa RIA, cu un consum de energie pentru încălzire/răcire cu până la 99% mai mic comparativ cu o casă convenţională, a cărei întreţinere costă numai 18 lei pe an, a fost construită lângă Târgoviște, de compania Biobuilds.

Certificată de Passive House Institute din Darmstadt, Germania, casa RIA este cea mai eficientă casă pasivă din lume, necesarul energetic pentru încălzire/răcire fiind de 2 kWh/mp pe an, în condiţiile în care standardul impus pentru o casă pasivă este de 15 kWh/mp pe an.

În timp ce costurile de încălzire sunt infime, costul construirii casei este destul de ridicat, între 650 de euro/mp semifinisat și 1.000 de euro/mp la cheie, fără TVA. Casa are pereţii prefabricaţi, cu izolaţie din paie, iar materialele utilizate sunt organice, cu emisii minime sau chiar zero de compuși organici volatili. Biobuilds, o companie cu capital 100% românesc, este singura companie din lume care produce pereţi prefabricaţi de până la 12 metri lungime, conform standardelor Passive House Institute.

Casa are 360 de metri pătraţi, fiind o construcţie de tip P+1. Volumul de aer din casă este înlocuit cu unul nou la un interval de două ore, prin intermediul unui sistem de ventilaţie cu schimbător de căldură. În intervalul în care s-a făcut amenajarea interioară a casei, temperatura din casă a fost de 16-23 de grade Celsius în zilele reci de iarnă și 24 de grade Celsius în cea mai toridă zi de vară, fără ca sistemul de ventilaţie să fie pus în acţiune.

Coceptul de casă pasivă este unul nou pentru România, fiind slab delimitat de alte tipuri de construcţii moderne, precum cele eco sau vrezi.

Arhitecta Norana Petre, proiectant certificat de clădiri pasive, explică prin ce se deosebesc aceste tipuri de construcţii. Casa pasivă „trebuie să îndeplinească cerinţe extrem de exigente în privinţa consumului de energie pentru încălzire și răcire, a necesarului de energie primară sau a gradului de etanșeitate la aer a anvelopei. Dacă sunt îndeplinte toate criteriile impuse de Standardul Passivhaus Institut, acea casă poate obţine certificarea de casă pasivă”. Pe de altă parte, „conceptele de casă eco, casă verde sau casă cu consum redus de energie sunt concepte foarte vagi, interpretabile. Nu există nici o instituţie care să impună anumite cerinţe, măcar minimale, pentru ca o clădire să poată fi inclusă într-una din aceste categorii”.

E doar un mit acela că o casă pasivă este de două sau chiar trei ori mai scumpă decât o casă convenţională, susţine arhitecta, subliniind că o locuinţă individuală de acest tip reclamă materiale cu 10-15% mai scumpe, costurile fiind recuperate însă în următorii 5-10 ani, datorită consumului mic de energie.

Deși în România nu există, în acest moment, decât puţine case pasive, Norana Petre crede că interesul faţă de aceste case va crește în viitor, pentru că „există o incertitudine mare privind resursele de energie primară în anii următori și o mare incertitudine privind preţul energiei”, iar românii „sunt conștienţi că sunt șanse mari ca, la vârsta pensionării, de exemplu, să nu mai poată să își plătească facturile pentru energie, preţul fiind pe un trend ascendent”.

De altfel, finalul anului 2020 va intra în vigoare o directivă care impune ca noile clădiri să respecte principiului consumului aproape nul de energie, directiva vizând atât locuinţele individuale, cât și pe cele ale autorităţilor publice.

 

Leave a CommentSubmit