Cei patru

Devoțional zilnice 10 octombrie 2018

Au venit la El nişte oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi. Fiindcă nu puteau să ajungă până la El, din pricina norodului, au desfăcut acoperişul casei unde era Isus şi, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul. (Marcu 2:3-4)

În tabăra de la Stupini pentru persoanele cu dizabilităţi, din iulie 2017, patru fete în cărucior, ajutate de voluntari, au făcut un tort mare pentru aproape două sute de participanţi, cu ocazia aniversării a şapte ani de la înfiinţarea Asociaţiei „Ridică-te şi umblă”. La finalul aniversării, luminile s-au stins şi s-au aprins lumânări purtate de copii şi, ca la o sărbătoare de nuntă, a intrat tortul. Evenimentul a spart tavanul celor două sute de suflete şi prin acea breşă s-a văzut o bucurie de nedescris. Opera culinară a celor patru fete a stârnit un ropot de aplauze.

Cum poate un acoperiş spart să aducă fericire unor oameni care par să intre prin efracţie în casa unui om ce făcuse din locuinţa lui amvon pentru Învăţătorul? Distrugerea acoperişului de către cei patru, care duceau pe targă un slăbănog, a provocat cinci schimbări majore în peisajul acelui eveniment: 1) Evenimentul, nedorit la prima vedere, I-a procurat lui Isus o aplicaţie strălucită la Cuvântul care a fost rostit cu putere; 2) Mulţimea a auzit nu doar lucruri nemaipomenite, dar a şi văzut lucruri neobişnuite, care le-au întărit credinţa că în faţa lor stă un sol ceresc; 3) Slăbănogul este vindecat şi ridicat pe picioare în uimirea mulţimii şi a celor care l-au adus; 4) Cei patru trăiesc o experienţă de mare impact, prin faptul că ei l-au adus pentru vindecare fizică pe omul cu dizabilităţi, dar au fost martorii şi ai unei vindecări sufleteşti prin iertarea asigurată de Mântuitorul; 5) A fost mai mult decât şi-au imaginat că poate face Isus şi un argument al divinităţii Lui.

Cred că Petru, dacă el era proprietarul casei, a trăit o stare de la neplăcere la bucurie nestăvilită, de la agitaţie şi supărare la satisfacţie sufletească de nedescris. De ce? Pentru că, prin acea breşă făcută de nişte străini, fără să-l anunţe şi să-i ceară permisiunea, a pătruns o minune chiar în casa lui. O ocazie de a da mărturie pentru toată viaţa de ceea ce poate face Isus, când nişte voluntari pasionaţi de binele altuia fac tot ce este posibil ca să ajungă cu un nenorocit în prezenţa lui Isus.

De aici şi urarea pe care v-o fac: „Să vi se spargă acoperişul casei” vieţii voastre de… rutină, comoditate, de stare de bine existenţială, ca formă de fericire căutată, şi să pătrundă prin această breşă lumina unei schimbări care să vă uimească viaţa!

George Uba, pastor, Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro