Un studiu al cercetătorilor britanici a arătat că bacteriile care provoacă infecţii intraspitalicești cu potenţial letal își închid „portiţele” minuscule din pereţii lor celulari, împiedicând astfel accesul antibioticelor în celulele bacteriene.

Publicat în revista Nature Communications și coordonat de profesorul Gad Frankel, de la Departamentul de Știinţe ale Vieţii din Oxfordshire, studiul ar putea contribui, prin informaţiile pe care le aduce, la realizarea în viitor a unor medicamente care să poată „descuia lacătul” acestor portiţe care blochează intrarea antibioticelor.

Temutele infecţii intraspitalicești (sau nosocomiale) sunt cauzate de bacterii, viruși sau chiar paraziţi. Cele mai frecvente bacterii aflate la originea acestor infecţii sunt Escherichia coli (E-coli), Klebsiella, Pseudomonas Aeruginosa, Acinetobacter, Stafilococul auriu și Clostidrium Difficile.

În Marea Britanie, au fost înregistrate peste 20.000 de infecţii cu Klebsiella pneumoniae în cursul ultimului an, bacteria devenind tot mai rezistentă la antibiotice, în special la familia de medicamente numită carbapeneme, antibiotice care sunt folosite în spital atunci când altele eșuează sau nu se dovedesc eficiente.

Acest tip de medicamente devin mâna dreaptă a medicilor în cazul rezistenţei la antibiotice, tocmai pentru că au un spectru larg de acţiune asupra bacteriilor, motiv pentru care, „acum, când bacterii importante precum Klebsiella pneumoniae devin rezistente la carbapeneme, este esenţial să înţelegem modul în care sunt capabile să realizeze acest lucru. Noul nostru studiu oferă informaţii vitale, ce ar putea permite conceperea unor noi strategii şi medicamente”, subliniază autorul principal al studiului, dr. Joshua Wong, de la Departamentul de Ştiinţe ale Vieţii din cadrul Imperial College London.

Lupta cu acest mecanism de apărare al bacteriilor se va dovedi dificilă, explică profesorul Frankel, exprimându-și totodată încrederea că studiul va reprezenta un pas înainte în rezolvarea acestei probleme: „Orice medicament (conceput) pentru a contracara acest mecanism de apărare ar putea fi blocat la rândul său de portiţele închise. Cu toate acestea, sperăm că va fi posibilă conceperea unor medicamente care să poată descuia acest lacăt, iar datele noastre să ofere informaţii care să ajute oamenii de ştiinţă şi companiile farmaceutice să facă în aşa fel încât aceşti noi agenţi să devină o realitate”.

Infecţiile nosocomiale reprezintă o cauză semnificativă de morbiditate și mortalitate, iar în ţările slab dezvoltate economic acestea sunt neraportate sau subraportate, ceea ce sporește riscul creștererii incidenţei lor.

În Statele Unite, aproximativ 9,2% dintre pacienţi contractează o infecţie nosocomială, iar în Europa, potrivit unui studiu al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor, realizat în perioada 2011-2012, un pacient din 18 internat în spitalele europene contractase cel puţin o infecţie nosocomială.

În România, 2 bebeluși care au primit nota 10 la naștere au murit în 2013 la Spitalul „Alexandru Simionescu”, din Hunedoara, după ce au fost infectaţi cu Klebsiella pneumoniae, iar soprana Amelia Antoniu a contractat în 2010 bacteria Burkholderia cepacia, după o intervenţie minoră la un spital din București, acestea fiind doar două cazuri intens mediatizate din multele prezente în spitalele românești.

În 2014, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP), afirma că se întâmplă destul de rar ca un pacient internat mai mult de 4 zile „să nu ia câte ceva din spital”, explicând că, în România, spitalele nu raportează în mod real infecţiiile intraspitalicești, întrucât raportările reale atrag scăderea indicatorilor de performanţă pentru manageri și uneori și amenzi substanţiale.