O echipă internaţională de cercetători a creat o strategie de detectare timpurie a cancerului: „nașterea” unei tumori în ţesut uman dezvoltat în laborator, pentru a înţelege mai bine modul în care se dezvoltă cancerul, reușind astfel prevenirea lui.

Pentru realizarea acestui proiect, a fost constituită Alianţa Internaţională pentru Depistarea Precoce a Cancerului (ACED), formată din cercetători de la universităţile din Cambridge, Manchester și University College London, în Marea Britanie, și de la universităţile din Stanford și Oregon din SUA.

„Una dintre problemele fundamentale în ştiinţa detectării precoce (…) este că niciodată nu avem ocazia să vedem cum se naşte cancerul. Până când găseşti o persoană care are cancer, acesta s-a stabilit deja, într-un fel, iar cancerul este o boală care evoluează pe perioada existenţei sale; debutează într-un fel, dar se modifică, se fragmentează, se desprinde şi suferă mutaţii în timp”, a declarat  David Crosby, director al departamentului de cercetare pentru depistare precoce în cadrul Cancer Research UK.

Dacă se poate crea un cancer în ţesut uman într-un laborator, atunci există posibilitatea de a vedea cum arată încă din prima zi, șansele de a-l detecta fiind mai ridicate, explică expertul. Acest efort seamănă cu o căutare a acului în carul cu fân, admit cercetătorii, care spun că metoda ar putea fi testată chiar și 30 de ani.

Pentru că există riscul de „supradiagnostic” (diagnostic inutil care poate duce la un tratament dăunător), experţii spun că este nevoie ca studiile să analizeze genele moștenite și mediul unei persoane, pentru a deduce riscul personal pentru diferite tipuri de cancer.

Cercetătorii studiază modul în care pot fi prelevate celule de la persoanele cu risc ridicat de a dezvolta cancer, reproducându-le cu ajutorul unei imprimante 3D. De asemenea, sunt în studiu metodele de dezvoltare a testelor puţin invazive de depistare precoce a cancerului, precum cele de sânge, respiraţie și urină.

Cercetătorii declară că vor explora tehnici care să facă o distincţie mai clară între cancerele primejdioase și cele inofensive, folosind, de exemplu, RMN-ul în locul biopsiei. Profesorul Mark Emberton spune că RMN-ul a constituit „o revoluţie silenţioasă”, care ar putea înlocui biopsiile, dar a subliniat că metoda cere timp și este încă una scumpă.

„Medicii de familie au nevoie de acces mai rapid la teste mai inteligente, astfel încât trebuie să trimită oameni cu cel mai mare risc de cancer la spital pentru investigaţii suplimentare”, a subliniat Sara Hiom, Directorul de diagnosticare precoce al Cancer Research.

Cercetările pentru depistarea precoce a cancerului s-au derulat la scară mică până acum, spun cercetătorii. Colaborarea echipei internaţionale „va aduce o schimbare majoră în sistemele noastre de sănătate, schimbându-l de la combaterea incendiilor din stadiile târzii ale bolii la intervenţia cât mai timpurie, furnizând un tratament rapid și rentabil”, explică dr. Crosby.

Potrivit statisticilor, 98% dintre pacienţii cu cancer de sân trăiesc cinci ani sau mai mult dacă boala este diagnosticată în stadiul 1 și doar 26% trăiesc atât de mult dacă diagnosticarea are loc în stadiul 4, însă doar 44% dintre pacienţi primesc diagnosticul în cel mai timpuriu stadiu al bolii.

În Marea Britanie, există programe de screening pentru cancerul de sân, de intestin și de col uterin. Pentru alte tipuri de cancere, precum cel de pancreas, plămân și prostată, nu există instrumente de screening fiabile, ceea ce face ca ratele de supravieţuire să fie mici.