Doar jumătate dintre est-europeni consideră că vaccinurile sunt sigure, o cifră aflată cu mult în urma mediei mondiale, de 79%.
Un sondaj global privind atitudinile faţă de știinţă a scos la iveală amploarea crizei de încredere în vaccinuri în Europa, relevând că doar 59% dintre vest-europeni și doar 50% dintre est-europeni sunt de părere că vaccinurile sunt sigure, comparativ cu 79% din populaţie la nivel mondial. În detaliu, imaginea este desigur mult mai nuanţată.
Francezii sunt cei care manifestă cel mai mare grad de neîncredere faţă de vaccinuri, cu 33% din populaţie considerând că vaccinurile nu sunt sigure. Analiștii pun această statistică pe seama relaţiei deficitare dintre francezi și stat, considerând că neîncrederea tipică a francezului faţă de sistem contagiază și domeniul vaccinurilor.
Locuitorii din Bangladesh şi din Rwanda au cea mai mare încredere în vaccinuri din lume, conform sondajului. Rwanda este ţara cu cea mai mare încredere în sistemul de sănătate – 97% –, faţă de media globală, de 76%.
Heidi Larson, directoarea Proiectului privind Încrederea în Vaccinuri de la Şcoala de Igienă şi Medicină Tropicală de la Londra, a declarat că reţelele sociale amplifică anxietăţile. Încrederea în vaccinuri este mai ridicată în Marea Britanie decât în unele părţi din Europa, „însă Marea Britanie se află acum într-o poziţie vulnerabilă”, a afirmat ea.
Sondajul Wellcome Global Monitor, la care au participat 140.000 de persoane din întreaga lume, arată legăturile dintre nivelul de încredere al oamenilor în medici, asistente şi oameni de ştiinţă şi încrederea lor în vaccinuri. De asemenea, sondajul arată că neîncrederea în instituţiile guvernamentale este strâns legată de îndoieli cu privire la siguranţa vaccinurilor.
Larson a declarat că reţelele sociale au devenit un mediu propice pentru răspândirea îndoielilor cu privire la siguranţa vaccinurilor.
„Reţelele sociale sunt foarte volatile. Au schimbat cu totul peisajul”, a afirmat ea, adăugând că este greu pentru oamenii de ştiinţă să combată dezinformările, pentru că multe nu sunt publice, ci apar în grupuri private de pe Facebook sau alte forumuri similare inaccesibile.
Larson a precizat că poate dura ani buni până când se resimt efectele unui incident care subminează încrederea în vaccinuri. Andrew Wakefield, gastroenterolog discreditat ulterior, şi-a publicat studiul în care susţinea că există o legătură între vaccinuri şi autism în 1998. „Raportul său a început să aibă efect asupra ratei vaccinării abia după 5 ani”, a afirmat Larson.
Un procent semnificativ din populaţia României nu este pe deplin convinsă de principiile vaccinării, ezită și este cea mai vulnerabilă la eventuale mesaje antivaccinare, susţinea un studiu INSCOP Research din luna martie, care a urmărit să carteze viziunea românilor privind vaccinurile și vaccinarea. Sondajul a fost realizat la comanda Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, în colaborare cu Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială (Universitatea din București) și Societatea Română de Microbiologie.
Nu mai puţin de 62% dintre respondenţi s-au declarat de acord cu ideea vaccinării obligatorii a copiilor, iar 81,1% dintre cei intervievaţi s-au declarat de acord cu necesitatea vaccinării copiilor. Însă puţin peste jumătate dintre români sunt de părere că beneficiile vaccinării sunt mai mari decât riscurile asociate ei.
Sondajul relevă „o atitudine ambivalentă neclară a unei părţi a populaţiei faţă de vaccinuri și vaccinare, ceea ce reflectă faptul că percepţiile raţionale asupra acestui subiect sunt viciate semnificativ de o serie de mituri care alimentează neîncrederea și impun necesitatea unor campanii solide de informare și educare, mai ales a celei tinere, cu privire la rolul pozitiv al vaccinării asupra sănătăţii publice”, au declarat sociologii INSCOP Reseach.