Cultivă inima! – partea 2

Devoțional de seară 2 septembrie 2019

Domnul să vă facă să creşteţi tot mai mult în dragoste unii faţă de alţii şi faţă de toţi, cum facem şi noi înşine pentru voi, ca să vi se întărească inimile şi să fie fără prihană în sfinţenie înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Isus Hristos împreună cu toţi sfinţii Săi. – 1 Tesaloniceni 3:12,13

Am vrut să cresc cartofi dulci cu o formă perfectă. Aceasta impunea o pregătire cu atenţie a solului înainte de a-i cultiva.

Toamna devreme am recoltat cartofii dulci. Erau viziuni ale perfecţiunii, durdulii şi fără neregularităţi. Munca mea asiduă de pregătire a solului şi de îndepărtare a obiectelor străine s-a meritat!

La momentul recoltei am stat în grădina mea apreciind profund lecţia de caracter.

Este caracterul meu fără pietre, pietricele, resturi de materiale de construcţie ale vieţii şi toate impedimentele creşterii unui caracter acceptabil în faţa lui Dumnezeu?

În Matei 5 şi în Luca 6, Isus ne aduce aminte că doreşte în noi un caracter care începe cu o atitudine internă de iubire.

O inimă plină de iubire străluceşte în acţiuni care demonstrează dragostea mea pentru Dumnezeu şi dragostea mea faţă de alţii.

O asemenea inimă nu poate creşte la întâmplare, ea cere cultivarea cu iubire, asemănătoare cu creşterea cartofilor dulci din grădina mea.

Rugăciunea mea azi: Doamne, te rog, cultivă inima mea în timp ce meditez la atitudinile pe care Tu doreşti să le demonstrez prin caracterul meu. Vreau să discern calea Ta, să-mi predau propria voinţă să facă ce este bine înaintea Ta şi, cu ajutorul pe care mi l-ai promis, să rezist în faţa răului chiar şi atunci când sunt sub presiune şi ispitită.


Prudence LaBeach Pollard

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro