Cum a reușit Coreea de Sud să recicleze 95% din deșeurile alimentare

semneletimpului.ro 16 aprilie 2019

Coreea de Sud recicla cândva doar 2% din deșeurile pe care le producea. Astăzi, procentul a ajuns la nu mai puţin de 95%, notează weforum.org, site-ul Forumului Economic Mondial.

Un raport recent al Forumului Economic mondial a depistat o reducere semnificativă a deșeurilor provenite din alimente, la nivel global. Potrivit informaţiilor Organizaţiei pentru Hrană și Agricultură din cadrul Naţiunilor Unite, lumea aruncă, anual, peste 1,3 miliarde de tone de hrană. Adică de peste patru ori mai mult decât ar fi necesar pentru a hrăni toată populaţia afectată de foamete a lumii. Însă anul trecut, cantitatea de deșeuri alimentare a scăzut, la nivel global, la 20 milioane de tone.

Cea mai remarcabilă scădere a fost înregistrată în Coreea de Sud care a reușit să recicleze nu mai puţin de 95% din deșeurile sale alimentare. Ţara avea o reputaţie negativă în privinţa deșeurilor alimentare, fiind cunoscut faptul că garniturile sud-coreene, banchan, rămân deseori neterminate, în farfurie și contribuie la una dintre cele mai ridicate rate de deșeuri alimentare. Estimări la nivel naţional în Coreea de Sud atribuiau peste 130 kg de deșeuri alimentare, pe an, pe cap de locuitor sud-corean. Pentru comparaţie, Europa și America de Nord, au o rată deșeurilor alimentare care variază de la 95 la 115 kg anual.

Guvernul sud-corean a luat însă măsuri drastice pentru diminuarea cantităţii de deșeuri, prin reciclare. Începând din anul 2005, a interzis aruncarea deșeurilor alimentare la groapa de gunoi. Iar în 2013, a introdus obligativitatea folosirii pungilor biodegradabile pentru reciclarea deșeurilor alimentare. Având în vedere că aceste pungi costau o familie de patru persoane circa 6 dolari pe lună (cost care asigura 60% din finanţarea schemei naţionale de reciclare), multe familii au fost practic încurajate să recicleze acasă, producând compost din deșeurile alimentare ale gospodăriei.

În Europa, se estimează că aproximativ o treime din alimentele produse nu sunt consumate, iar deşeurile sunt generate în toate etapele lanţului, transmite Agenţia Europeană de Mediu (AEM). Comisia Europeană estimează că doar în UE, 90 de milioane de tone de alimente (sau 180 kg pe cap de locuitor) sunt aruncate, multe dintre acestea fiind încă adecvate pentru consumul uman. Generarea de deşeuri alimentare este identificată drept una dintre problemele care trebuie abordate în Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

De fiecare dată când risipim alimente, risipim şi terenul, apa, energia şi toate celelalte materii prime utilizate pentru a produce alimentele pe care nu le consumăm, subliniază AEM. Prin urmare, orice reducere a deşeurilor alimentare înseamnă, în fapt, potenţiale beneficii pentru mediu.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro