Cum ar fi fost dacă…?

Devoțional zilnic 27 aprilie 2020

De îndată ce Saul a întors spatele ca să se despartă de Samuel, Dumnezeu i-a dat o altă inimă, și toate semnele acestea S-au împlinit în aceeaș zi. 1 Samuel 10:9

Cu siguranță ai auzit persoane întrebându-se cu regret ”cum ar fi fost dacă…?” și imaginația conturează scenarii care ar fi putut deveni realitate, dar care acum sunt doar reflecția unui eșec.

În această dimineață doresc să îți aduc în atenție cazul unui mare împărat sau, mai bine zis, a celui care ar fi putut deveni un împărat remarcabil. Probabil ești familiarizat/ă cu povestea lui Saul, însă vreau să-ți prezint o imagine din spatele cortinei.

Statura impunătoare a lui Saul, expresivitatea chipului său și musculatura bine dezvoltată păreau cartea de vizită ideală pentru cineva care lăsa impresia că se născuse să conducă, însă la momentul ungerii ca împărat, Saul avea un temperament vulcanic și era departe de a fi un exemplu de tânăr credincios.

Crezi că era pregătit să devină cel mai important om din stat? Analizând stilul de leadership adoptat de Saul și deciziile luate în plan personal, familial și profesional, l-ai fi desemnat pentru a ocupa o poziție atât de importantă? Amândoi cred că avem în minte același răspuns categoric.

Cu toate acestea, Dumnezeu – care cunoștea defectele lui Saul și viitorul eșuat al acestui bărbat – îi oferă șansa vieții sale. De ce riscă Dumnezeu atât de mult? Pentru că El nu vrea să renunțe la visul pe care Îl are pentru copiii Săi fără să le fi oferit o perspectivă a ceea ce pot deveni alături de El.

Ziua cea mai remarcabilă din viața lui Saul nu a fost petrecută pe tronul său, și nici în luptă, ci a fost cea în care Dumnezeu i-a dat o altă inimă; atunci s-a văzut așa cum era în realitate, a înțeles cât de nepregătit era pentru marea însărcinare primită, iar Dumnezeu i-a arătat cât de dispus este să-l călăuzească la fiecare pas.

Cât de trist este faptul că ziua cea mai demnă de remarcat din viața unui om ar fi putut fi doar începutul călătoriei spre destinația vieții sale!

Dincolo de traiectoria vieții lui Saul, scena aceasta se repetă în dreptul fiecăruia dintre noi. De ce? Pentru că Dumnezeu caută în fiecare zi oameni doritori să pornească în fascinanta călătorie a vieții lor alături de El. Care este răspunsul tău?

Zota Daniel, Pastor – Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro