Curcubeul

Devoțional zilnic 26 aprilie 2019

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică. Ioan 3:16

În cele două pasaje biblice (Geneza 9:12-17 și Apocalipsa 4:3) ne este descoperit curcubeul care arată neprihănirea și dreptatea lui Hristos.

În curcubeul de sus, deasupra tronului se află mărturia veșnică „atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe singurul Lui Fiu pentru ca oricine crede în El să nu piară”. Ori de câte ori se prezintă legea înaintea oamenilor, cel ce vestește adevărul să le îndrepte privirea către curcubeul făgăduinței care este deasupra scaunului harului, către neprihănirea lui Hristos. Slava legii lui Hristos.

El a venit să magnifice, să mărească legea și s-o onoreze. S-o facă să apară lămurit că mila și pacea s-au întâlnit în Hristos și dreptatea și adevărul s-au îmbrățișat.

După cum curcubeul este format din unirea razelor solare cu vaporii de apă ai ploii tot așa și curcubeul care încercuiește tronul reprezintă combinația dintre puterea harului și a dreptății. Nu trebuie menținută numai dreptatea singură (exclusivă) căci aceasta ar eclipsa slava curcubeului făgăduinței de deasupra tronului și oamenii n-ar vedea atunci decât penalitatea legii. Și dacă n-ar fi dreptatea și nici o pedeapsă, n-ar putea fi nici o stabilitate în guvernământul lui Dumnezeu. Împletirea judecății cu mila face ca mântuirea să fie deplină.

Bunătatea lui Dumnezeu o găsim în versetul de aur al Bibliei. El trebuie să locuiască în inimă, viața Sa trebuie să circule prin noi precum sângele în vene.

Vă salut cu salutul puternic al apostolului Pavel: „Har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Isus Hristos Domnul nostru.” Amin!

Petculescu Dumitru, Ovidiu, Jud. Constanța. Conferința Muntenia

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro