Darurile lui Dumnezeu trebuie să ne întărească și să ne facă neclintiți

Devoțional zilnice 24 aprilie 2018

Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat in Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi. (1 Petru 5:10)

Binecuvântat e sufletul care poate să spună: „Sunt vinovat înaintea lui Dumnezeu, dar Isus este Apărătorul meu. Am călcat legea Sa, nu pot să mă mântuiesc singur, dar fac din sângele preţios ce a curs pe Golgota toată apărarea mea. Sunt pierdut în Adam, dar repus în drepturi în Hristos. Dumnezeu, care a iubit atât de mult lumea, încât L-a dat pe singurul Său Fiu să moară, nu mă va lăsa să pier în timp ce mă pocăiesc şi sufletul îmi este plin de remuşcări. El nu va privi la mine, căci sunt cu totul nevrednic, ci va privi la faţa Unsului Său, la înlocuitorul şi Garantul meu, şi va asculta pledoaria Apărătorului meu, care a murit pentru păcatele mele, pentru ca eu să pot fi făcut neprihănirea lui Dumnezeu în El. Privindu-L, voi fi schimbat după chipul şi asemănarea Lui. Nu pot să-mi schimb caracterul decât făcându-mă părtaş harului Aceluia care este numai bunătate, neprihănire, milă şi adevăr. Dar privindu-L, voi fi umplut de spiritul Său şi voi fi transformat asemenea chipului Său.” (…) Inima care este plină de harul lui Hristos se va vedea prin pacea şi bucuria ei; şi acolo unde locuieşte Hristos, caracterul va deveni curat, înălţat, înnobilat şi slăvit. (Youth’s Instructor, 8 noiembrie 1894)

Creatorul tuturor lucrurilor doreşte să-i iubească pe cei ce cred în singurul Său Fiu ca Mântuitor al lor personal cu aceeaşi iubire cu care îl iubeşte pe Fiul Său. Chiar aici şi acum, harul Său este revărsat asupra noastră într-o măsură minunată. El le-a dat oamenilor darul Luminii şi Maiestăţii cerului şi, odată cu El, a revărsat toate comorile cerului. Pe lângă darurile multe pe care ni le-a promis pentru viaţa viitoare. El ne dă daruri măreţe şi în viaţa aceasta şi, ca beneficiari ai harului Său, El doreşte să ne bucurăm de tot ce ne înnobilează, ne dezvoltă şi ne înalţă caracterul. (Principiile fundamentale ale educaţiei creştine, p. 234)

Domnul are gata pregătite manifestările cele mai valoroase ale harului Său pentru a întări şi încuraja. (Mărturii, vol. 6, p. 413)

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro