În sârguință, fiți fără preget. Fiți plini de râvnă cu duhul. Slujiți Domnului. (Romani 12:11)
Urmărește ediția video aici.
Datoria prezentă a fiecărui copil credincios al lui Dumnezeu este aceea de a aștepta cu răbdare, de a veghea și de a lucra cu credincioșie până la venirea Domnului, ca să putem fi pregătiți pentru solemnul eveniment. Însușirile adevăratului urmaș al lui Hristos, ale bărbatului desăvârșit în Hristos Isus, ale femeii desăvârșite în Hristos Isus se vor vedea în felul cum lucrează, veghează și Îl așteaptă pe Domnul. Ei nu se vor pierde în contemplare sau meditație și nici nu se vor lăsa copleșiți de cine știe ce treburi importante, ajungând să-și neglijeze astfel evlavia personală, însă la creștinul echilibrat, devoțiunea personală se va împleti cu lucrul sârguincios și urmașii lui Hristos vor fi „în sârguință fără preget”, „plini de râvnă cu duhul, slujind Domnului”. Candelele trebuie pregătite să ardă mereu, ca să poată trimite raze de lumină în întunericul lumii. (…)
Domnul vine curând și, de aceea, avem nevoie de școlile noastre, nu ca să fim educați în ele în felul lumii, ci pentru ca instituțiile noastre de educație să se asemene mai mult cu școlile profeților – să fie locuri în care să putem învăța voia lui Dumnezeu și să pătrundem tainele științei, astfel ca să-L putem înțelege mai bine pe Dumnezeu, lucrările Sale și caracterul Domnului Isus, pe care L-a trimis El… Poporul lui Dumnezeu trebuie să dobândească tot mai multă pricepere și experiență, căci de lucru va fi tot mai mult pentru toți, mai ales pentru cei în poziții de răspundere. Pe măsură ce ne apropiem de sfârșit, Satana va face eforturi disperate pentru a-i înfrânge pe cei care îi pun sub semnul întrebării pretenția de autoritate asupra pământului, iar poporul lui Dumnezeu trebuie să fie pregătit pentru luptă. Dumnezeu cere să fie puse la lucru toate capacitățile cu care i-a înzestrat pe bărbați și femei, folosindu-și toate puterile naturale și cele cultivate spre a face tot ce este necesar… Urmașii lui Hristos nu pot părăsi postul datoriei lor fără a trăda răspunderea sacră încredințată, fără a-și pune în pericol propria mântuire și pe cea a altor suflete. Trebuie să fiți credincioși față de lucrarea ce vi s-a încredințat, și nu să căutați ceva nou și straniu.
Pe măsură ce Domnul Hristos le prezenta marea lucrare ce trebuia făcută și le făgăduia darul Duhului Sfânt, ucenicii erau nerăbdători să afle dacă aveau să ajungă să vadă împlinirea mult așteptatei lor nădejdi. Ei L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gând să așezi din nou Împărăția lui Israel?” Domnul le-a mustrat curiozitatea și le-a spus: „Nu este treaba voastră să știți vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat sub stăpânirea Sa.” – General Conference Bulletin, trimestrul al IV-lea, 1896, p. 764