David – decizie responsabilă

Devoțional zilnic

Arunci David s-a sculat cu oamenii lui în număr aproape de şase sute de inşi; au ieşit din Cheila şi s-au dus unde au putut. Saul, aflând că David a scăpat din Cheila, s-a oprit din mers. 1 Samuel 23:13

David a învăţat să fie foarte atent în deciziile şi acţiunile sale. El nu dorea să pună în pericol nici viaţa sa şi nici a oamenilor săi. Aflându-se la Cheila şi fiind informat că Saul continua să-l urmărească de moarte, David I-a cerut lui Dumnezeu să-i descopere ce s-ar fi putut întâmpla. Răspunsul lui Dumnezeu a fost prompt şi alarmant. Saul se îndrepta spre Cheila, iar locuitorii din cetate erau dispuşi să-l predea în mâinile lui. În asemenea situaţii, decizia lui David a fost la fel de promptă. Oamenii săi s-au dispersat care încotro, iar Saul s-a oprit din drum. Bineînţeles că acesta nu şi-a schimbat intenţia, dar a încercat să prindă o altă ocazie.

În versetul următor, ni se spune foarte clar că Dumnezeu îl ocrotea pe David, iar Saul nu putea să-i facă niciun rău. Această protecţie divină nu se realiza în mod automat şi fără participarea şi chibzuiala lui David. El trebuia să fie foarte atent şi vigilent, în timp ce Dumnezeu îi purta de grijă şi îl apăra de vrăjmaşi.

Ne putem da uşor seama ce s-ar fi întâmplat dacă David ar fi rămas în cetatea Cheila, unde căutase adăpost de urmărirea lui Saul. O mică ezitare de a acţiona conform celor mai stricte reguli de supravieţuire şi viaţa sa ar fi fost în pericol de moarte. David nu s-a bizuit doar pe vitejia sa şi a oamenilor săi. El a considerat că prevederea şi tactul sunt tot atât de neînsemnate ca şi acţiunile pline de curaj şi cutezanţă.

Succesul la un pas de tine:

Ce faci atunci când îţi dai seama că lipsa de acţiune te expune unor riscuri foarte serioase? A nu acţiona la timp este la fel de grav ca dacă ai acţiona rău. Să nu fii vinovat nici de una, nici de alta.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit