David – puterea lucrurilor mici

Devoțional zilnic 12 aprilie 2019

Astfel, cu o praştie şi cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul, l-a trântit la pământ şi l-a omorât, fără să aibă sabie în mână. 1 Samuel 17;50

David era un om care putea să vadă adevărata valoare a lucrurilor. El înţelegea că sabia cea mare a lui Goliat nu putea fi de temut dincolo de lungimea braţului celui care o ţinea în mână. El ştia că o pietricică din albia râului are o rază de acţiune mult mai mare. În viaţa sa de păstor şi-a folosit de multe ori praştia şi era foarte bine antrenat în această privinţă. Fruntea descoperită a lui Goliat era o ţintă destul de apropiată pentru a încerca să o atingă. Importanţa strategică a momentului era destul de însemnată pentru a schimba radical datele problemei.

Aşa că David a ales o pietricică şi a potrivit-o în praştia sa de păstor. Oricât de ciudată i-a părut lui Goliat această armă de ocazie, nedumerirea sa avea să se transforme curând în cea mai groaznică surpriză. Până să se dumirească ce se întâmplă, pământul a început să se învârtească cu el din ce în ce mai repede, facându-l să-şi piardă cunoştinţa. Nu avea să şi-o mai recapete niciodată.

Este de ajuns uneori o pietricică pentru a schimba soarta unui război şi starea unei naţiuni. Este suficient ca ea să fie bine plasată şi să fie folosită cu credinţă, în momentul optim. Eficacitatea acestui lucru mic s-a dovedit a fi capitală. Cineva ar putea spune că într-un context favorabil un lucru mic este mult mai valoros decât un lucru mare în împrejurări potrivnice. David a putut aprecia acest lucru şi nu a întârziat să acţioneze în consecinţă. Rezultatele s-au transformat imediat într-una dintre cele mai strălucite istorii, apreciate şi povestite cu plăcere de toate vârstele şi generaţiile.

Succesul la un pas de tine:

Încearcă să potriveşti lucrurile mici în contextul care să le dea valoare maximă!

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro