Dezastrele au costat omenirea 44 mld. dolari în primul semestru al anului

Dezastrele naturale și cele provocare de om au costat omenirea nu mai puţin de 44 miliarde de dolari (39,7 miliarde euro) în doar primele șase luni ale anului, arată un studiu preliminar al grupului elveţian de reasigurări Swiss Re.

Deși astronomic, nivelul pierderilor din primul semestru al acestui an este totuși mult sub media de 109 miliarde dolari înregistrată în prima jumătate a ultimilor zece ani şi, de asemenea, sub pierderile de 51 miliarde dolari înregistrate în primul semestru al anului trecut.

Ponderea cea mai mare în rândul pierderilor economice – 40 miliarde de dolari – o înregistrează catastrofele naturale, restul de 4 miliarde fiind provocate de dezastrele în care rolul decisiv l-a jucat factorul uman, cum au fost accidentele industriale.

Doar 42% din pierderile economice (adică 19 miliarde dolari) au fost acoperite de companiile de asigurări în primul semestru al acestui an, faţă de 52% în perioada similară a anului trecut, în condiţiile în care o serie de catastrofe naturale de amploare, precum ciclonul Idai din sudul Africii şi ciclonul Fani din India, au lovit zone cu un grad redus de penetrare a asigurărilor, notează Agerpres.

Cea mai gravă catastrofă naturală din prima jumătate a acestui an a fost ciclonul Idai, care a abătut vânturi puternice și inundaţii grave asupra statelor Mozambic, Malawi, Zimbabwe şi Madagascar, provocând totodată moartea a circa 1.000 de persoane.

„Experienţa primului semestru arată încă o dată deficitul de protecţie care există în ţările emergente” a declarat Martin Bertogg, responsabil cu riscurile de catastrofe la Swiss Re.

Specialiştii spun că dezastrele naturale din 2011 au fost cele mai costisitoare din istorie, cheltuielile ridicându-se la peste un sfert de trilion de dolari la nivel mondial. Mai bine de junătate din această pagubă colosală a fost înregistrată în urma cutremurul şi tsunami-ul din Japonia.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro