Dimitrie argintarul – interes de breaslă

Devoțional zilnic

Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de ale Dianei şi aducea lucrătorilor săi nu puţin câştig cu ele. Fapte 19:24

Aşa cum se întâmplă în toate marile centre turistice, industria suvenirurilor este o ocupaţie foarte rentabilă pentru localnici. Efesul era prin excelenţă un astfel de loc. Templul Dianei, cu toate dependinţele şi serviciile pe care le oferea închinătorilor şi curioşilor veniţi din toată lumea, devenise unul dintre cele mai vestite puncte de atracţie ale lumii antice. Vizitatorii doreau să plece cu o amintire de preţ, iar această dorinţă era foarte bine satisfăcută de mici machete de argint, preînchipuind marele templu.

Dimitrie Argintarul era unul dintre cei mai vestiţi lucrători în argint şi era dedicat trup şi suflet meseriei şi breslei meseriaşilor din domeniu. Atunci când Pavel a sosit la Efes, s-a stârnit mare vâlvă în legătură cu pericolul pe care el şi învăţătura sa o reprezentau pentru prosperitatea economică a zonei. Dimitrie Argintarul a organizat o întrunire a tuturor lucrătorilor argintari pentru a-i conştientiza de ameninţarea care venea din partea lui Pavel. Nu a lipsit mult până când teatrul să se umple de lume furioasă, stârnită de ideea lui Dimitrie.

Din fericire, puhoiul de lume nu a reuşit să-l identifice şi să-l tragă şi pe Pavel cu ei în teatru, deşi el ar fi dorit să meargă pentru a le vorbi oamenilor. Fraţii însă s-au opus, iar guvernatorii Efesului i-au transmis acelaşi mesaj. Mânia oarbă a gloatei era prea aprinsă pentru a mai avea oamenii răbdarea să asculte argumentele raţionale ale lui Pavel. Se pare că Providenţa lucra foarte bine prin glasul fraţilor şi chiar prin orientarea înţeleaptă a conducătorilor din Efes.

Succesul la un pas de tine:

Mânia stârnită a opiniei publice nu poate fi calmată totdeauna prin discursuri bine pregătite. Evitarea unui asemenea conflict poate fi o variantă mai înţeleaptă.

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit