Domnul, Dumnezeul lor, îi va scăpa în ziua aceea ca pe turma poporului Său, căci ei sunt pietrele cununii împărăteşti, care vor străluci în ţara Sa! – Zaharia 9:16
Ei vor fi ai Mei, zice Domnul oştirilor, îmi vor fi o comoară deosebită în ziua pe care o pregătesc Eu. – Maleahi 3:17
Dintr-o umbră mică, întunecată, lângă un perete cenuşiu, a apărut o fetiţă mică ce se uita cu băgare de seamă la viitorii taţi şi mame. Se uita la ei cum vorbeau cu alţi copii în timpul programului de vizită la orfelinat. Îmi doresc ca cineva să mă observe şi pe mine, s-a gândit Darlene. Aş vrea ca cineva să vorbească cu mine şi să mă ia acasă, ca să pot face parte din familia lor. Singurătatea apăsa greu în inima ei.
Au trecut ani până Darlene a avut propria ei familie. Într-o zi, o familie de creştini, care mai aveau mulţi alţi copii în plasament, a invitat-o pe Darlene să vină să locuiască împreună cu ei. În sfârşit, a fost aleasă! La început a trecut prin momente mai grele, inclusiv spargerea unui prăjitor de pâine. Totuşi părinţii ei adoptivi au putut să îl repare şi aşa a continuat să mai funcţioneze încă patruzeci de ani!
Membrii familiei nu doar că au acceptat-o şi iubit-o pe Darlene, dar de asemenea i-au făcut cunoştinţă cu Cineva care putea deveni Prietenul ei cel mai bun, Isus. Darlene ştia cum să se facă folositoare. La scurtă vreme, părinţii ei au adoptat-o oficial pe această tânără harnică în familia lor numeroasă. Au ajutat-o să aibă parte de o educaţie creştină. În cele din urmă, ea a absolvit cu o diplomă de universitate în domeniul secretariat.
Am întâlnit-o pe Darlene pentru prima dată pe când era secretară la biserica unde soţul meu a fost chemat ca pastor. Pe lângă faptul că era o membră credincioasă, responsabilă cu Misiunea femeii şi intendenta bisericii, ea excela în electronică, în funcţionarea sistemelor de difuzare publică şi în îndemânarea camerelor de filmat.
Ani mai târziu, cu o oră înainte să plecăm pentru a-l vizita pe singuraticul nostru fiu, care era în armată, Darlene a apărut la uşa noastră cu un cadou pentru el. Ne-am rugat împreună cu ea şi ne-am îmbrăţişat cu ochii în lacrimi, în timp ce am avut o presimţire în inima mea. Câteva zile mai târziu, intr-un final de an înzăpezit, Darlene a fost ucisă pe loc intr-un accident de maşină. Totuşi, din „zdrenţele” copilăriei ei în orfelinat, Dumnezeu a facut-o ca o piatră „preţioasă”, reflectând dragostea Lui către atât de multe persoane.
Fie ca şi noi să îi permitem să facă în viaţa noastră ceea ce a făcut în viaţa lui Darlene.
Patty L. Hyland