Domnul este lumina şi mântuirea mea. De cine să mă tem? Domnul este sprijinitorul vieţii mele. De cine să-mi fie frică? – Psalmii 27:1
În 2012, eu şi fraţii mei ne-am hotărât să strângem bani pentru a construi o sală de clasă la mica şcoală a satului pe care a frecventat-o tatăl nostru pe vremea când era tânăr. Am stabilit să facem asta alergând o jumătate de maraton şi convingând prietenii, familia şi chiar străini să sponsorizeze fiecare kilometru pe care îl alergăm. Am alergat cu succes şi am strâns aproximativ 2 000 de dolari.
Ca parte a pregătirii noii clase, eu şi fratele meu mai mic am hotărât să vizităm satul şi să ne facem cunoscută intenţia. Am călătorit până în zonă cu câţiva prieteni care mergeau acolo pentru a-şi vizita familia. Ei aveau un băieţel drăgălaş de un an. Am avut o călătorie plăcută, mergând şi întâlnindu-ne cu fratele tatălui meu, cu verişori şi cu mătuşi. Am discutat cu ei ideea pe care o aveam de a construi sala de clasă şi au fost foarte fericiţi.
Timpul a trecut repede şi deja trebuia să ne întoarcem la Lusaka. Ne-am început călătoria dimineaţa devreme, pentru că noi doream să fim acasă până după-amiaza târziu. Mai aveam cam o sută de kilometri până la destinaţie, când am făcut o ultimă oprire. Şoferul maşinii era nerăbdător să ajungă acasă, iar noi toţi eram obosiţi de la atâta stat în maşină.
Întorşi pe şosea, nu am mai mers mult, când am auzit un zgomot puternic. Maşina în care eram a virat pe banda cealaltă, pe care, din sensul opus, venea direct spre noi un autobuz plin cu oameni.
Şoferul vehiculului nostru a încercat să conducă maşina departe de autobuz. Dintr-odată, ne-am năpustit în afara carosabilului spre un desiş de pe marginea drumului. Tot ce am putut spune a fost: „Doamne Isuse, salvează-ne!”
Maşina s-a învârtit şi s-a oprit cu roţile în sus. Pentru o clipă, toţi eram prea zdruncinaţi ca să ne mişcăm. Apoi, plânsul copilului ne-a pus pe toţi în acţiune, încet, ne-am târât afară din maşina avariată.
În mod miraculos, nimeni nu a fost rănit serios. Totuşi maşina a fost complet distrusă. Îi suntem atât de recunoscători lui Isus pentru că a auzit strigătul nostru scurt: „Doamne Isuse, salvează-ne!”
Dumnezeu ne-a asigurat că El va răspunde când îl vom chema. Eu cred că El, Mântuitorul si Puterea noastră, chiar a făcut asta în ziua accidentului si sunt în viată pentru a vorbi despre asta.
Vă încurajez să-L chemaţi pe Isus astăzi. El va fi puterea şi mântuirea voastră.
Mukatimui Kalima-Munalula