Domnul Hristos leagă cerul cu pământul

Devoțional zilnic

Fac așa cum Mi-a poruncit Tatăl. (Ioan 14:31)

Cei care au experimentat binecuvântarea lui Dumnezeu ar trebui să fie cele mai recunoscătoare persoane.

Ei ar trebui să-I adreseze lui Dumnezeu cuvinte de mulțumire, deoarece Domnul Hristos S-a întrupat pentru noi, Și-a îmbrăcat divinitatea cu umanitatea noastră pentru a putea prezenta înaintea lumii desăvârșirea lui Dumnezeu în propriul Său caracter. El a venit să-L reprezinte pe Dumnezeu nu ca pe un judecător aspru, ci ca pe un Tată iubitor. (…)

Domnul Isus este un exemplu în toate lucrurile. Prin lucrările pe care le-a făcut, El a dovedit că este în legătură cu Tatăl și că, prin tot ceea ce făcea, El aducea la îndeplinire planurile veșnice ale lui Dumnezeu. În spirit, fapte și întreaga Sa viață de pe pământ, El a descoperit planurile lui Dumnezeu față de moștenirea Sa dintre oameni. Prin supunerea Sa față de Legea lui Dumnezeu, El a exemplificat în natura Sa omenească faptul că Legea este o transcriere a desăvârșirii divine. În darul lui Hristos față de lume, Dumnezeu i-a copleșit pe oamenii căzuți cu manifestarea minunată a dragostei Sale; însă în timp ce dorește ca toți oamenii să vină la pocăință, El arată cu claritate că în niciun caz nu va trece cu vederea vinovăția. Dacă ar îngădui păcatul într-o măsură cât de mică, atunci tronul Său ar fi mânjit. (…)

Tuturor acelora care Îl primesc pe Domnul Isus Hristos ca Mântuitor personal li se acordă protecție divină și lumină din ceruri, căci îngerii din ceruri sunt trimiși să slujească acelora care doresc să fie moștenitori ai mântuirii. Visul pe care l-a avut Iacov, cu scara al cărui capăt de jos era pe pământ, iar cel de sus atingea tronul lui Dumnezeu, scară pe care urcau și coborau îngerii lui Dumnezeu din ceruri, constituie o reprezentare a planului de mântuire. Dacă acea scară nu ar fi atins pământul din lipsa a doar câțiva centimetri, legătura dintre cer și pământ ar fi fost ruptă și toți ar fi fost pierduți, fără speranță. Însă acea scară era înfiptă solid pe pământ pentru ca cerul să poată fi în legătură cu pământul și pentru ca omenirea decăzută să poată fi răscumpărată și salvată. Domnul Hristos este scara pe care a văzut-o Iacov, al cărei capăt atinge pământul și al cărei vârf atinge tronul lui Dumnezeu. Prin Hristos, inteligențele cerești și agenții omenești pot comunica. – Signs of the Times, 11 aprilie 1895

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit