Domnul Isus este Dumnezeu

Devoțional zilnic

Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi plin de har și de adevăr. (Ioan 1:14)

Urmărește versiunea video aici.

Domnul Hristos a venit în lume pentru a descoperi caracterul Tatălui și pentru a răscumpăra neamul omenesc decăzut. Răscumpărătorul lumii era egal cu Tatăl. Autoritatea Lui era autoritatea lui Dumnezeu. El a declarat că nu are o existență separată de cea a Tatălui. Autoritatea în virtutea căreia a vorbit și a făcut minuni era în mod clar a lui Însuși și El ne asigură că El și Tatăl sunt una.

Ca legiuitor, Domnul Isus a exercitat autoritatea lui Dumnezeu; poruncile și deciziile Sale au fost susținute de autoritatea supremă a tronului veșnic. Slava Tatălui a fost descoperită în Fiul; Domnul Hristos a făcut cunoscut caracterul Tatălui. Legătura Lui cu Dumnezeu era perfectă, astfel că cine L-a văzut pe Fiul L-a văzut pe Tatăl. Vocea Lui era vocea lui Dumnezeu.

Domnul Hristos a fost judecat greșit de iudei, deoarece El nu Se referea la Lege așa cum era ea scrisă pe tablele de piatră. El i-a invitat pe oameni să învețe de la Sine, căci El era o reprezentare vie a Legii lui Dumnezeu… El era conștient că nimeni nu putea arăta vreun defect în caracterul sau în purtarea Sa. Câtă putere a conferit curăția Sa învățăturilor Sale, câtă forță mustrărilor adresate, câtă autoritate poruncilor Sale! Adevărul nu zăbovea niciodată nerostit de buzele Sale și niciodată nu-și pierdea caracterul sacru, pentru că era ilustrat chiar în caracterul Susținătorului său.

Când vorbea, Domnul Isus nu ezita niciodată ca și când ar fi fost nesigur și nici nu repeta cuvinte sau expresii obișnuite. Adevărul venea de pe buzele Sale îmbrăcat în reprezentări noi și interesante, care îi ofereau prospețime și o nouă revelație. Vocea Lui nu era niciodată acordată la o cheie nenaturală, iar cuvintele Sale erau rostite cu seriozitatea și siguranța corespunzătoare importanței lor și consecințelor serioase implicate de primirea sau respingerea lor. Când învățăturile Sale stârneau împotrivire, El le apăra cu atâta zel și siguranță, ca și când ar fi dorit să transmită ascultătorilor Săi că, la nevoie, era în stare să moară pentru a susține autoritatea învățăturilor Sale.

Domnul Isus a fost Lumina lumii. El a venit de la Dumnezeu cu o solie de speranță și cu mântuire pentru descendenții lui Adam, căzuți în păcat. Cu condiția de a-L primi ca Mântuitor al lor personal, El le-a promis oamenilor că va reface în ei chipul lui Dumnezeu și-i va mântui pe cei pierduți prin păcat. El le-a prezentat adevărul neafectat de niciun fel de eroare. – Review and Herald, 7 ianuarie 1890

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit