Dragă Tată,

Devoțional de seară

Bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt, ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare! Plângeri 3:22,23

Iată-ne la începutul unui nou an şi, chiar dacă Tu nu eşti afectat de trecerea timpului, îţi mulţumesc pentru noile începuturi. Îndurările Tale sunt cu adevărat noi în fiecare dimineaţă, iar ca părinte ştiu că acest lucru e bun.

Mă uit la aceste feţişoare cu care Tu ne-ai binecuvântat şi văd atât de multe elemente pe care le recunosc: bărbia tatălui lor, ochii mei şi acele mici gropiţe din obraji care se formează odată cu fiecare zâmbet! Văd dragostea şi speranţa crescând în timp ce viaţa curge atât de rapid, că abia pot să-i ţin pasul.

Dar sunt multe lucruri a căror origine nu o recunosc la aceşti micuţi: încăpăţânarea celui mai mic, hotărârea celui mai mare. De unde apar aceste trăsături atât de devreme în viaţă? Am fost eu vreodată atât de încăpăţânată sau de sigură pe mine?

Ştiu că noul an va aduce multe zile pline de bucurii. Mă rog să-i putem conduce pe aceşti micuţi, prin exemplu, la picioarele Tatălui, precum un păstor blând îşi conduce oile. În timp ce ei înaintează în viaţa pe care Tu le-ai dat-o, mă rog să Te vadă pe Tine stând alături de ei. Mă rog să îşi folosească talentele dăruite de Tine pentru a se încredinţa cu hotărâre şi perseverenţă în mâna Ta.

Noul an va aduce şi zile grele. În fiecare an avem parte de ele. Observ cum lumea îi atrage pe copiii mei, împingându-i să ia decizii care sunt uneori descurajante sau sfâşietoare. Mă rog să le putem arăta, prin exemplul nostru, că Tu eşti un Dumnezeu care iartă. Iar vieţile noastre să demonstreze cum mila Ta are puterea de a transforma şi regenera.

Mă rog pentru răbdarea de a nu-i provoca şi pentru o dragoste care nu va înceta, nu va renunţa niciodată şi nu va îmbătrâni. Indiferent ce va aduce acest nou an, noi ne predăm în mâna Ta, Doamne! Ajută-ne să devenim părinţii pe care i-ai pregătit pentru aceşti micuţi!

Tată, Te rog, ajută-ne să creştem aceşti copii, aceste daruri preţioase pe care ni le-ai împrumutat, în aşa fel încât vieţile lor să Te onoreze!


Kimberley Tagert-Paul

Acest devoțional a fost preluat de pe Dragă Tată,

Ai mai putea citi si aceste materiale:

Frate de sânge cu Iuda Iscarioteanul

  „Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă? Nu este ucenic mai presus decât învăţătorul său; dar orice ucenic desăvârşit va fi ca învăţătorul său.” (Luca 6:39) Este Vinerea Mare. Cu peste 2.000 de ani în urmă, un om a luat o decizie în inima sa, care avea să schimbe cursul istoriei, atât a umanităţii, cât și a istoriei sale personale. „Ești o Iudă!” i se spune astăzi celui care repetă greșelile strămoșului său din Israelul antic. Iuda Iscarioteanul, căci despre el vorbim, reprezentant al tipologiei isteţului subversiv și trădător, este condamnat pe vecie să sufere oprobriul istoriei pentru oricât ar ţine ea. Portretul său a părăsit cercul credincioșilor și a intrat în mentalul colectiv, unde nimeni nu caută să îl înţeleagă deplin. Ideea că am putea împărţi trăsături de caracter cu acest personaj care L-a trădat pe Iisus nu încape în imaginaţia colectivă. Nimeni nu vrea să fie ca el sau să aibă prieteni ca el. Cu toate acestea, „umanitatea sa era perfect autentică și este absolut identică cu a noastră, (…) iar personalitatea sa relevă o condiţie mentală foarte similară conștiinţei obișnuite a oamenilor de azi”, apreciază profesorul Uraguchi, de la Universitatea de…

Semnele Timpului.ro
Leave a CommentSubmit